VIDEO | Cafeaua prăjită dark „uniformizează” gustul? Marius Beju, MABÓ: „Prin prăjirea mai ușoară vrem să lăsăm povestea fiecărei cafele”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce unele cafele de specialitate sunt prăjite light, în timp ce cafeaua comercială este, de regulă, prăjită mai intens? Și ce se întâmplă cu boabele după ce ajung acasă? Marius Beju, cofondator MABÓ, a explicat pentru G4Food, la Slow Coffee Festival 2026, ce urmărește o prăjire light, cum trebuie păstrată cafeaua și de ce congelatorul poate fi o soluție pentru anumite loturi.

De ce prăjește MABÓ cafeaua light

Pentru Marius Beju, prăjirea light are legătură în primul rând cu ceea ce producătorul vrea să păstreze din cafeaua respectivă.

„Cafeaua prăjită light, așa cum noi o prăjim, noi, prin această metodă, este dorința noastră de a transmite mai departe ceea ce are cafeaua, povestea ei. Printr-o prăjire mai înaltă, mai dark, practic se uniformizează tot ce are cafeaua respectivă, la nivel de arome, de esențe și așa mai departe. Astfel încât noi, printr-o prăjire mai ușoară, vrem să transmitem, să lăsăm ceea ce are fiecare cafea, povestea ei”, explică Marius Beju.

Întrebat dacă prăjirea light vine cu dezavantaje în ceea ce privește păstrarea cafelei, cofondatorul MABÓ spune că important este produsul obținut în ceașcă.

„Nu are nicio legătură. E vorba doar despre ceea ce ai în ceașcă, despre calitatea produsului pe care îl obții. De fapt, o cafea, cafeaua noastră, cafeaua de specialitate, este o cafea de înaltă calitate.

Și atunci, în momentul în care ai o cafea de calitate, vrei să obții tot ce se poate mai mult din acea cafea. Dacă este o cafea de o slabă calitate, sau de o calitate inferioară, atunci vrei să o uniformizezi pentru că ai loturi diferite și nu vrei să obții un produs diferit. De obicei, cafeaua comercială este prăjită mult mai înalt pentru că se uniformizează și ai acea consistență pe care o ai în fiecare zi.”

Cum păstrezi corect cafeaua acasă

Odată ajunsă acasă, cafeaua trebuie ferită de lumină și de variații mari de temperatură. Marius Beju recomandă păstrarea ei în ambalajul în care a fost cumpărată, atunci când acest lucru este posibil.

„Ar trebui să rămână, dacă se poate, în recipientul sau în punga pe care o primiți, respectiv să o păstrați la temperatură normală, nu variații foarte mari de temperatură, și ferită de lumină.”

Pentru cafeaua pe care nu intenționezi să o consumi într-un timp scurt există însă și o variantă mai puțin obișnuită: congelarea.

„Dacă vrei să o păstrezi mai mult timp, poți să o bagi în congelator. Pentru că e o practică foarte interesantă, utilă, să o bagi în congelator și să o scoți înainte de preparare, fix cât ai nevoie.”

Marius Beju recomandă ca, în acest caz, cafeaua să fie porționată înainte de congelare.

„Dacă tu știi că ai o cafea specială, interesantă, scumpă, poți să o dozezi în sensul că știi că vei face de 10 ori din acea cafea. Îți pui în recipiente 10, le bagi în congelator și scoți atât cât îți trebuie.”

Astfel, nu este necesară congelarea și dezghețarea repetată a aceleiași cantități de cafea.

De ce aceeași cafea are alt gust atunci când se răcește

Temperatura schimbă și felul în care este percepută cafeaua. Marius Beju spune că o cafea mai rece nu este neapărat una mai slabă.

„Uite, eu o să te invit să testezi cafelele noastre și ai să vezi că în momentul în care este fierbinte sau mai caldă, ai o experiență, dar când se răcește, ai o altă experiență. Nu este mai rea. Este diferită, nu înseamnă că e mai rea.”

Cafeaua rece poate fi și preparată intenționat în acest fel.

„O cafea rece, noi chiar preparăm cafea cu gheață, astfel încât să fie o experiență răcoritoare și foarte bună.”

V60, pour over sau espresso? Ce se schimbă în ceașcă

La Slow Coffee Festival, MABÓ prepară cafeaua la V60, o metodă de tip pour over.

„Sunt metode alternative. Aici, de exemplu, la acest festival, se promovează metodele alternative. Slow Coffee Festival, asta înseamnă o cafea preparată încet, adică sunt metode alternative de preparare a cafelei și noi, de exemplu, preparăm aici, la filtru, la V60, este acel con în unghi de 60 de grade și se numește metoda pour over, adică trece apa prin cafea, și este o cafea care se extrage în mai mult timp, adică în 2-3 minute, de aici zice slow coffee, comparativ cu o cafea preparată sau extrasă rapid, cum este espresso, de aici este vorba. Termenul espresso înseamnă rapid, adică se extrage în 20-30 secunde.”

Cafeaua la ibric, metoda de care Marius Beju încă se bucură

Chiar dacă metodele alternative au devenit tot mai prezente în zona cafelei de specialitate, cafeaua la ibric rămâne pentru Marius Beju o metodă care are propriul loc.

„Este o metodă excelentă, clasică și tradițională și cu care noi toți am crescut și din când în când și eu pot să spun că mă bucur foarte tare atunci când merg la părinții acasă sau la bunici și fac o cafea la ibric. Metodele de preparare sunt după gustul fiecăruia sau după posibilități, după ce opțiune ai.”

Aceeași cafea, experiențe diferite în funcție de preparare

Schimbarea metodei de preparare nu înseamnă că acea cafea își pierde aromele. Potrivit lui Marius Beju, experiența este pur și simplu diferită.

„Nu e vorba despre a-și pierde aroma, din potrivă e vorba despre a experimenta aceeași cafea în mai multe metode de preparare, mai multe feluri preparate. Și atunci experiența de fapt e diferită.”

El explică și ce poate aduce fiecare metodă în ceașcă:

„Dacă faci o cafea la ibric, vei avea o experiență cu un corp puternic și cu acea cremă. Dacă o faci la filtru, este o experiență mult mai light, pentru că este o cafea filtrată. Dacă o faci la espresso, ai acea experiență. Dacă o pui cu lapte, ai experiența pe care, evident, laptele o adaugă sau o completează. Așa că fiecare metodă este după preferințele fiecăruia și cea mai bună cafea e aia care îți place.”

Cine este MABÓ

MABÓ a fost fondat de Marius Beju, om de comunicare și branding, și Bogdan Georgescu, campion național și vicecampion mondial la prăjire de cafea, World Coffee Roasting Vice Champion la Taipei, în 2019.