Carnea a fost multă vreme ingredientul care făcea diferența între o masă îndestulată și una modestă. Astăzi, când nu mai are aceeași valoare de simbol al belșugului, începe să se schimbe și felul în care privim celelalte ingrediente. Legumele nu mai trebuie să stea în umbra fripturii și nici să încerce să-i copieze gustul. Într-un interviu acordat G4Food, chef Vlad Pădurescu, Head Chef la Kané – New Romanian Cuisine, vorbește despre relația românilor cu carnea, despre locul legumelor în farfurie și despre o filosofie gastronomică în care fiecare ingredient merită aceeași atenție.
Relația românilor cu carnea are o istorie legată de accesul la hrană și de diferențele sociale. Dacă astăzi este un ingredient prezent pe mesele celor mai mulți dintre noi, în trecut era un semn de prosperitate, iar o masă cu carne era, înainte de toate, o masă îndestulată.
„Cred că este și unul dintre ingredientele pe care, atunci când le ai pe masă, le vezi ca fiind semn de bogăție, pentru că, pe vremuri, evident, carnea era ingredientul absolut. Nu cred că oamenii săraci își permiteau în fiecare zi carne. Și atunci vedem, de exemplu, mesele oamenilor bogați, că se considera că erau îndestulați în momentul în care era ori un iepure pe masă, ori un porc. Chiar și dacă ne uităm la marii pictori, putem să vedem că este nelipsit animalul de pe masă, care semnifică această bogăție”, explică Vlad Pădurescu.
Accesul la carne s-a schimbat, iar ingredientul nu mai are aceeași încărcătură simbolică. În același timp, au apărut și alte preocupări legate de alimentație, de la consumul moderat până la diferite forme de alimentație care reduc sau elimină carnea.
„Nu mai trăim în secolul în care nu avem acces la carne decât, să zicem, doar cei bogați. Acum cred că, cel puțin la noi în țară, carnea a devenit un ingredient prezent pe mesele tuturor. Că mai avem și cazuri izolate unde, probabil, din cauza lipsurilor, nu ajunge, dar nu o mai văd ca fiind un ingredient atât de dorit și atât de râvnit. Ba chiar asistăm la o grămadă de trenduri care recomandă consumul moderat, care recomandă… Ne uităm și în trecut, când oamenii bogați se îmbolnăveau de gută și de boli ale oamenilor bogați. Acum nu cred că mai este așa și, nefiind această disperare, ajungem să vedem trenduri vegane, ovolacto, pescatariene și lista poate continua”, spune chef-ul.
În bucătăria tradițională, carnea a ocupat de multe ori locul central, în timp ce legumele au rămas în plan secund, în rolul de garnitură. Este o ierarhie care se poate schimba, iar tehnicile folosite pentru prepararea cărnii pot fi aplicate și legumelor. Dar asta nu înseamnă că scopul ar trebui să fie transformarea lor în substitute pentru carne.
„În mod tradițional avem această tendință să vedem carnea ca fiind ingredientul principal dintr-un preparat. După care, exact cum ai spus, legumele sunt undeva un produs secundar și doar circumscriu acest ingredient. Nu cred că mai e cazul, din nou, pentru că, așa cum ai spus, putem să aplicăm tehnici unor legume și să ne apropiem chiar de gustul sau textura cărnii. Pe de altă parte, nu mi se pare nici atât de interesant să mergi atât de mult în latura asta”, explică Vlad Pădurescu.
Pentru el, o legumă bine gătită nu trebuie să devină altceva pentru a merita locul principal în farfurie. Un morcov poate fi vedeta unui preparat tocmai prin gustul și calitățile lui, fără să fie transformat într-o imitație a cărnii.
„Mi s-ar părea foarte plăcut să ajung într-un restaurant care gătește un morcov și să se simtă ca un morcov bun, nu să faci acest joc și această veșnică tentativă de a-l apropia de gustul cărnii, pentru că fiecare ingredient are identitate proprie”, spune chef-ul.
Ideea că un ingredient nu trebuie să fie evaluat doar în funcție de cât de bine poate înlocui altul ține și de o schimbare mai amplă de perspectivă în gastronomia contemporană. Vlad Pădurescu amintește filosofia promovată de nouvelle cuisine, în care ingredientele primesc aceeași atenție, indiferent de statutul pe care l-au avut în trecut.
„Francezii, cu nouvelle cuisine, au propus o filozofie în care ingredientele să plece de la aceeași linie de start”, explică el.
Diferențele de statut dintre alimente se văd și în istoria meselor: carnea ajungea pe mesele celor bogați, în timp ce oamenii săraci se mulțumeau cu ceea ce puteau obține. Unele produse erau considerate delicatese, altele rămâneau la marginea gastronomiei.
„Pe vremuri, când mâncarea era exact cum am spus, carnea pe mesele bogaților și săracii mâncau doar ce cădea și ce picura pe bucățele de pâine, e o întreagă poveste. O bucată de foie gras, cu siguranță, era pe un piedestal, iar o bucată de pâine era un produs inferior. Acum vedem din ce în ce mai multe restaurante care adoptă această școală de gândire, unde ingredientele pleacă toate de la aceeași linie de start și merită aceeași atenție la detalii”, spune Vlad Pădurescu.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți