Crezi că pâinea îngrașă, zahărul trebuie eliminat și mâncatul seara te îngrașă? 11 mituri despre alimentația sănătoasă, demontate de știință

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Informațiile contradictorii despre alimentația sănătoasă pot transforma mesele de zi cu zi într-o listă nesfârșită de reguli: fără carbohidrați, fără grăsimi, fără zahăr, fără mâncare după o anumită oră. Multe dintre aceste idei sunt însă mai nuanțate decât par.

Iată 11 dintre cele mai populare mituri despre alimentația sănătoasă și ce se află, de fapt, în spatele lor, potrivit FoodnService, care citează Johns Hopkins Medicine și o analiză din Frontiers in Endocrinology.

1. Carbohidrații sunt „dușmanul”?

Carbohidrații sunt adesea considerați responsabili pentru problemele de greutate, însă reprezintă o sursă importantă de energie.

Contează însă și calitatea carbohidraților. Cerealele integrale, fructele și legumele furnizează fibre, vitamine și minerale și pot contribui la menținerea senzației de sațietate.

În locul eliminării complete a carbohidraților, pot fi alese mai des variante complexe, care susțin o alimentație echilibrată.

2. Grăsimile îngrașă?

Ideea că grăsimile duc automat la creșterea în greutate este înșelătoare.

Grăsimile sănătoase din alimente precum uleiul de măsline, avocado și nucile sunt importante pentru absorbția nutrienților și pentru echilibrul hormonal.

Moderația și echilibrul sunt esențiale, iar aceste grăsimi pot contribui și la gustul și senzația de sațietate a meselor.

3. Toate caloriile sunt la fel?

Nu doar numărul caloriilor contează, ci și sursa acestora.

Proteinele, grăsimile și carbohidrații au roluri diferite în organism. De exemplu, 100 de calorii provenite dintr-un aliment procesat nu oferă neapărat aceeași valoare nutritivă ca 100 de calorii dintr-o gustare echilibrată.

Alegerea alimentelor bogate în nutrienți poate contribui la menținerea energiei și a senzației de sațietate.

4. Trebuie eliminat complet zahărul?

Reducerea zahărului procesat este recomandată, însă eliminarea completă a zahărului nu este necesară pentru majoritatea oamenilor.

Fructele și lactatele conțin zaharuri naturale, dar oferă și o serie de nutrienți importanți pentru o alimentație echilibrată.

Moderația în cazul zaharurilor adăugate și includerea unei varietăți de alimente pot fi mai importante decât eliminarea completă a zahărului.

5. Dacă mănânci seara, te îngrași?

Mâncatul târziu nu duce automat la creșterea în greutate.

Contează aportul caloric total și nivelul de activitate. Atunci când consumul de calorii depășește necesarul organismului, poate apărea creșterea în greutate, indiferent de momentul mesei.

Porțiile și calitatea alimentelor rămân importante. Pentru o gustare târzie pot fi alese, de exemplu, iaurtul grecesc sau nucile.

6. Avem nevoie de diete detox?

Dietele „detox” sunt promovate ca o metodă de curățare a organismului, însă ficatul și rinichii elimină în mod natural toxinele.

În locul unor regimuri restrictive, sunt recomandate hidratarea, o alimentație echilibrată, fructele bogate în antioxidanți, legumele cu multe fibre și proteinele slabe.

Exercițiile fizice regulate și somnul suficient susțin, de asemenea, procesele naturale ale organismului.

7. Alimentația sănătoasă este întotdeauna mai scumpă?

Nu. Planificarea meselor poate contribui la reducerea risipei și a dependenței de produse gata preparate, care pot fi mai costisitoare.

Produsele de sezon, cerealele cumpărate vrac și leguminoasele pot oferi o alimentație nutritivă la costuri mai mici. Fructele și legumele congelate pot fi, de asemenea, o alternativă accesibilă la cele proaspete, păstrând o valoare nutritivă similară.

Gătitul acasă ajută la controlul ingredientelor și al dimensiunii porțiilor și poate reduce costurile.

8. Trebuie să numeri macronutrienții?

Calcularea carbohidraților, grăsimilor și proteinelor poate oferi informații despre alimentație, dar nu este necesară pentru toată lumea.

O alternativă este o alimentație variată și echilibrată, cu legume și fructe, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase precum cele din nuci și ulei de măsline.

Atenția la semnalele de foame și sațietate poate ajuta la menținerea unui regim echilibrat fără calcule permanente. Abordarea poate fi adaptată obiectivelor individuale, precum pierderea în greutate sau creșterea masei musculare.

9. Toate alimentele procesate sunt nesănătoase?

Nu toate alimentele procesate sunt automat nesănătoase.

Printre variantele cu procesare minimă se numără fasolea la conservă, legumele congelate și pastele din cereale integrale, care își păstrează o parte importantă din valoarea nutritivă.

Este importantă atenția la produsele cu multe zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase sau sodiu. Citirea listei de ingrediente poate ajuta la identificarea unor alegeri mai bune.

Alimentele procesate pot face parte dintr-o alimentație echilibrată atunci când sunt combinate cu produse proaspete și alimente variate.

10. Poți să te bucuri de mâncare și să fii sănătos?

Alimentația sănătoasă nu înseamnă renunțarea la plăcerea de a mânca.

Cerealele integrale, proteinele slabe și legumele variate pot asigura gust și valoare nutritivă. Ierburile aromatice și condimentele pot transforma un preparat fără să adauge cantități mari de calorii sau sodiu.

Contează și dimensiunea porțiilor, dar și atenția acordată mesei și ritmului în care mâncăm.

11. Pot suplimentele să înlocuiască alimentele?

Suplimentele pot fi utile în anumite situații, însă nu pot reproduce complet complexitatea nutritivă a alimentelor integrale.

Alimentele conțin combinații de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți care acționează împreună și contribuie la absorbția nutrienților.

Suplimentele ar trebui să completeze o alimentație echilibrată, nu să înlocuiască alimentele. O dietă variată, bazată pe alimente dense nutritiv, rămâne baza unei alimentații sănătoase.

Alimentația sănătoasă nu se rezumă la o listă de „alimente permise”

Cele 11 mituri au un punct comun: alimentația echilibrată nu înseamnă neapărat eliminarea unor categorii întregi de alimente sau urmarea unor reguli rigide.

Carbohidrații, grăsimile, zahărul, alimentele procesate sau mesele luate seara trebuie privite în contextul întregii alimentații, al cantităților și al stilului de viață.