72 de elevi din Arad au luat masa pe întuneric. O experiență care i-a ajutat să înțeleagă viața fără vedere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cum este să iei masa fără să vezi ce ai în farfurie sau cine stă lângă tine? Pentru 72 de elevi din Arad, această întrebare a primit un răspuns printr-un experiment inedit: un „Prânz pe întuneric”, organizat pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine dificultățile întâmpinate de persoanele cu deficiențe de vedere.

Activitatea a avut loc miercuri și le-a oferit participanților ocazia de a descoperi cât de mult ne bazăm pe văz în activitățile obișnuite și cum celelalte simțuri pot deveni esențiale atunci când reperele vizuale dispar.

O masă obișnuită, transformată într-o experiență neobișnuită

Cei 72 de participanți, elevi de la Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” și Liceul Tehnologic „Francisc Neuman”, au fost invitați să mănânce fără să vadă. Nu știau cine se afla lângă ei și nici ce preparate aveau în farfurie, încercând să recunoască alimentele folosindu-se de gust, miros și atingere.

Exercițiul le-a arătat cât de complicate pot deveni gesturile aparent simple atunci când lipsește vederea. Orientarea la masă, identificarea mâncării și interacțiunea cu cei din jur au necesitat mai multă atenție și adaptare.

Pentru elevi, experiența a fost una diferită de orice activitate obișnuită de la școală. „A fost frumos, dar și neplăcut, pentru că e foarte greu să te orientezi fără vedere”, a spus Robert. O altă elevă a povestit că unul dintre cele mai ciudate momente a fost faptul că nu știa nici măcar cine stătea lângă ea. „Mi s-a părut foarte ciudat, pentru că nici nu știam lângă cine stau la masă. Cu siguranță înțeleg mai bine cât de greu le este celor care trăiesc în întuneric”, a spus aceasta.

Ideea a pornit de la întrebările elevilor

Evenimentul a fost organizat de profesoara de psihologie Pompilia Szellner, care a explicat că ideea a apărut în timpul cursurilor. Elevii erau interesați de felul în care funcționează percepția senzorială și de modul în care persoanele nevăzătoare experimentează lumea din jur.

Profesoara a considerat că explicațiile teoretice pot fi completate printr-o experiență directă, care să îi ajute pe tineri să înțeleagă mai bine aceste situații. „Ce se întâmplă cu persoanele care sunt nevăzătoare sau care au o dizabilitate? Pot să aibă amintiri cu imagini? Le-am spus elevilor că este foarte bine să experimenteze anumite senzații. Cred că în urma acestui eveniment, vor fi mai empatici, vor comunica mai bine între ei și vor înțelege persoanele aflate în dificultate.”

Dialogul cu persoanele nevăzătoare, o parte importantă a proiectului

Dincolo de experiența mesei în întuneric, elevii au avut ocazia să discute direct cu reprezentanții Asociației Nevăzătorilor din Arad. Aceștia le-au vorbit despre provocările întâlnite în viața de zi cu zi, dar și despre metodele prin care reușesc să se adapteze și să își desfășoare activitățile cotidiene.

Întâlnirea a completat exercițiul practic și le-a oferit participanților o perspectivă mai apropiată de realitatea persoanelor cu deficiențe de vedere. Astfel, proiectul nu s-a limitat la o simplă simulare, ci a încurajat și comunicarea directă cu cei care trăiesc această experiență.

Un proiect realizat prin colaborarea mai multor organizații

„Prânzul pe întuneric” a fost organizat în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din Arad, care a pus la dispoziție spațiul necesar desfășurării activității și a asigurat finanțarea mesei. Proiectul a beneficiat și de sprijinul Asociației „Profesori cu Suflet”.

Prin această inițiativă, organizatorii au urmărit să transforme o lecție despre simțuri și percepție într-o experiență practică, menită să dezvolte empatia și înțelegerea față de persoanele cu dizabilități vizuale.

Pentru cei 72 de elevi, câteva ore petrecute fără repere vizuale au însemnat mai mult decât un exercițiu neobișnuit: o ocazie de a privi, prin intermediul celorlalte simțuri, dificultățile cu care se confruntă alte persoane în fiecare zi, relatează Agerpres.