Tania Fântână (nutriționist): Mâncarea nu este bună sau rea. Poate fi doar prea multă / O alimentație sănătoasă nu este cea în care nu mai există pâine, paste, desert sau alimente mai calorice

Tania Fântână (nutriționist): Mâncarea nu este bună sau rea. Poate fi doar prea multă / O alimentație sănătoasă nu este cea în care nu mai există pâine, paste, desert sau alimente mai calorice
Foto: G4Food

Am ajuns să privim mâncarea ca pe un examen pe care îl dăm în fiecare zi. Asta este bine, asta este rău. Asta îngrașă, asta slăbește. Asta are prea multe calorii, asta poate fi mâncată fără grijă. Asta are prea mulți carbohidrați și tot așa. Și, fără să ne dăm seama, ajungem să ne fie teamă de mâncare în loc să învățăm să o înțelegem.

Eu nu cred că este corect să împărțim alimentele în bune și rele sau în calorice și mai puțin calorice. Un aliment nu este sănătos sau nesănătos doar prin simplul fapt că există în farfuria noastră. Mult mai important este cât mâncăm, cât de des mâncăm acel aliment, cu ce îl asociem și cum arată alimentația noastră în ansamblu. Și, mai ales, ce facem după ce mâncăm.

O felie de pâine nu devine un aliment rău pentru că are carbohidrați. Brânza nu devine nesănătoasă pentru că are grăsime, iar ciocolata nu trebuie să poarte eticheta de „aliment interzis” pentru că are zahăr. În același timp, nici nucile, avocado, uleiul de măsline sau untul de arahide nu sunt alimente pe care le putem mânca fără măsură doar pentru că sunt considerate sănătoase.

Pentru că aici este, de fapt, una dintre cele mai importante lecții despre alimentație: și un aliment valoros poate deveni prea mult atunci când porția este prea mare.

- articolul continuă mai jos -

O mână de nuci poate fi o gustare excelentă. Trei mâini de nuci mâncate în fiecare seară sunt deja altceva. Un avocado poate face parte foarte bine dintr-o masă echilibrată, dar nu înseamnă că avem nevoie de unul întreg la fiecare masă. La fel și cu uleiul de măsline, brânzeturile, pâinea sau desertul.

Nu trebuie să ne fie frică de aceste alimente. Trebuie să învățăm să le punem în porția potrivită pentru noi.

Și aici apare o altă confuzie foarte frecventă: confundăm mărimea porției cu mărimea ambalajului.

Faptul că iaurtul are 400 de grame nu înseamnă că acele 400 de grame reprezintă o porție. Iaurtul nu este atât de caloric, dar situația se schimbă drastic când vorbim de alimente cu multă grăsime, adică alimente calorice. Faptul că avem o pungă mare de nuci în dulap nu înseamnă că trebuie să mâncăm din ea până când se termină. O pungă de biscuiți nu este o porție, după cum nici o cutie de înghețată nu este o invitație să o terminăm în aceeași seară.

Ambalajul este făcut pentru vânzare. Porția trebuie să fie făcută pentru nevoile noastre.

De multe ori, ne-ar fi mult mai ușor să mâncăm cu măsură dacă am scoate mâncarea din ambalaj și am pune-o pe o farfurie. Când mănânci direct din pungă, este foarte greu să observi cât ai mâncat. Mai iei una, mai iei două, mai iei „doar încă puțin” și, până la urmă, nu mai știi dacă ai mâncat o porție sau trei.

Dar o alimentație echilibrată nu înseamnă doar să învățăm să mâncăm porții potrivite. Înseamnă și să învățăm să variem. Este foarte important să ai mulțumire de sine atunci când mănânci și, mai ales, să nu te simți constrâns.

Nu avem nevoie să mâncăm în fiecare zi aceleași trei alimente despre care am citit că sunt „cele mai sănătoase”. Nu avem nevoie să trăim cu piept de pui, iaurt grecesc și salată doar pentru că acestea apar în toate meniurile de slăbit. Corpul nostru are nevoie de nutrienți diferiți, iar diversitatea alimentară este una dintre cele mai simple căi prin care îi putem oferi acest lucru.

Asta înseamnă să avem în alimentația noastră legume și fructe, cereale și cartofi, leguminoase, ouă, pește, carne, lactate, nuci și semințe. Uneori pâine, alteori orez. Uneori paste, alteori cartofi. Uneori carne, alteori fasole sau linte. Nu pentru că un aliment este „mai bun” decât altul, ci pentru că nu există un singur aliment care să ne ofere tot ceea ce avem nevoie.

Și poate că aici ar trebui să schimbăm puțin și felul în care vorbim despre mâncare. În loc să ne întrebăm mereu „Este voie să mănânc asta?”, poate ar fi mai util să ne întrebăm: „Cât este potrivit să mănânc și cât de des își găsește locul în alimentația mea?”.

Pentru că o alimentație sănătoasă nu este cea în care nu mai există pâine, paste, desert sau alimente mai calorice. Este cea în care acestea își găsesc locul potrivit, fără să ocupe toată farfuria și fără să ne provoace vinovăție.

La fel cum nici o alimentație sănătoasă nu înseamnă să mănânci foarte puțin și mereu aceleași lucruri.

Înseamnă măsură, diversitate și echilibru.

Nu trebuie să alegem între „sănătos” și „bun”. Nu trebuie să ne fie frică de calorii, dar nici să le ignorăm. Nu trebuie să demonizăm un aliment și nici să transformăm altul într-un aliment-minune.

Trebuie să învățăm să mâncăm și, mai ales, să nu complicăm foarte mult un act atât de banal și natural cum este mâncarea.

Și nu trebuie să ne gândim că nu mâncăm corect. Poate doar mâncăm prea mult.

Iar uneori, cea mai sănătoasă schimbare nu este să mai scoți ceva din alimentația ta, ci să înveți cât să pui în farfurie și să ai suficientă diversitate încât aceeași farfurie să nu arate în fiecare zi la fel.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți