VIDEO | Cum citești eticheta unui aliment în mai puțin de 30 de secunde. Tania Fântână: „Cu cât cumpărăm mai multe produse de-a gata, cu atât riscăm să plătim un preț prea mare”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În fața raftului din supermarket, eticheta alimentară poate părea greu de descifrat. Lista ingredientelor, valorile nutriționale și mesajele de marketing concurează pentru atenție. Nutriționistul Tania Fântână propune însă o metodă simplă prin care putem evalua rapid un produs, fără să citim fiecare informație de pe ambalaj.

„Fără zahăr”, „natural”, „integral”, „proteic”, „light” sau „fără conservanți” sunt expresii care pot influența alegerea unui produs, însă nu oferă singure o imagine completă asupra valorii sale nutriționale. Pentru o evaluare rapidă, ordinea în care citim eticheta este mai importantă decât cantitatea de informații pe care încercăm să o reținem.

Primele trei ingrediente, primul lucru de verificat

Lista ingredientelor este un punct bun de pornire. Ingredientele sunt trecute în ordinea descrescătoare a cantității, ceea ce înseamnă că primul ingredient este prezent în cea mai mare proporție.

De exemplu, dacă într-un iaurt cu fructe zahărul se află printre primele ingrediente, produsul conține o cantitate importantă de zahăr adăugat. În cazul produselor de panificație, termenul „multicereale” nu înseamnă automat că produsul este integral. Dacă primul ingredient este făina albă rafinată, acest lucru trebuie luat în calcul.

Un truc simplu este verificarea primelor trei ingrediente. Dacă printre acestea apar zahăr, siropuri, grăsimi de calitate slabă sau făină rafinată, produsul poate fi comparat cu o alternativă.

Nu căuta doar cuvântul „zahăr”

Zahărul poate apărea pe etichetă sub mai multe forme, printre care sirop de glucoză, sirop de fructoză, sirop de porumb, dextroză, maltodextrină, miere sau concentrat de suc de fructe.

Pentru o imagine mai corectă, lista ingredientelor trebuie citită împreună cu tabelul nutrițional. Rubrica „din care zaharuri”, raportată la 100 de grame, oferă o informație utilă, dar nu toate zaharurile dintr-un produs sunt neapărat adăugate.

În cazul iaurturilor, de exemplu, o parte dintre zaharuri provine în mod natural din lactoză. De aceea, simpla valoare din tabel nu este suficientă pentru a stabili cât zahăr a fost adăugat.

Sarea poate fi ascunsă într-un produs „fit”

Al treilea element de verificat este cantitatea de sare. Este o informație relevantă mai ales în cazul mezelurilor, brânzeturilor, conservelor, supelor instant, sosurilor, produselor de panificație și gustărilor sărate.

Un produs prezentat drept „light” sau „fit” poate avea în continuare o cantitate importantă de sare. Consumul excesiv de sare este asociat cu creșterea tensiunii arteriale la persoanele sensibile și cu un risc cardiovascular mai mare.

Proteinele și fibrele pot spune mai mult decât numărul de calorii

Proteinele și fibrele sunt importante atunci când alegem alimente care să ofere sațietate. Dacă două gustări au un aport caloric similar, produsul cu mai multe proteine și fibre poate fi o alegere mai sățioasă.

Un iaurt grecesc simplu, de exemplu, poate avea un profil nutrițional mai avantajos decât un desert lactat dulce, chiar dacă cele două produse se află în aceeași categorie.

Și în cazul produselor promovate drept „integrale” trebuie verificată atât lista ingredientelor, cât și cantitatea de fibre din tabelul nutrițional.

De ce nu trebuie să începem cu numărul de calorii

Caloriile contează, în special pentru persoanele care urmăresc să slăbească, dar ele nu spun singure dacă un aliment este o alegere bună.

Nucile sunt un exemplu relevant. Au un aport caloric ridicat, dar furnizează grăsimi nesaturate, fibre, proteine și micronutrienți. O pâine integrală poate avea un număr de calorii apropiat de cel al unei pâini albe, dar poate aduce mai multe fibre și micronutrienți.

Important este, prin urmare, ce valoare nutrițională primim pentru caloriile respective, nu doar cifra de pe ambalaj.

Atenție la dimensiunea porției

O altă capcană poate fi dimensiunea porției. Producătorul poate indica valorile nutriționale pentru o porție de 30 de grame, în timp ce cantitatea consumată efectiv este de 60 sau 90 de grame.

Pentru a compara corect două produse, este mai util să folosim valorile raportate la 100 de grame sau 100 de mililitri. Astfel, comparația nu este influențată de porțiile diferite stabilite de producători.

O listă lungă de ingrediente nu înseamnă automat un produs nesănătos

Numărul ingredientelor nu este, în sine, un criteriu suficient. Un produs cu trei ingrediente nu este automat sănătos, după cum unul cu o listă lungă nu este automat de evitat.

Contează natura ingredientelor și proporțiile acestora. Dacă lista este dominată de zaharuri adăugate, grăsimi saturate și sare, iar produsul aduce puține fibre și proteine, consumul ar trebui să fie mai degrabă ocazional.

Același lucru este valabil și pentru aditivi. Un ingredient cu un nume dificil de pronunțat sau un cod care începe cu litera „E” nu este automat periculos. Aditivii autorizați în Uniunea Europeană sunt evaluați din punct de vedere al siguranței și pot avea roluri tehnologice importante.

Problema este mai degrabă consumul frecvent și în cantități mari de produse ultraprocesate, decât simpla prezență a unui anumit aditiv.

Regula de 30 de secunde

Pentru o evaluare rapidă a unui aliment, Tania Fântână recomandă o ordine simplă:

• verificăm primele ingrediente;
• ne uităm la zaharuri;
• verificăm cantitatea de sare;
• analizăm proteinele și fibrele;
• verificăm numărul de calorii raportat la 100 de grame sau 100 de mililitri;
• ne gândim cât vom consuma efectiv din produs.

În acest fel, eticheta poate fi evaluată rapid, chiar și atunci când cumpărăturile sunt făcute în grabă.

Mesajul de pe fața ambalajului nu este suficient

„Fără zahăr adăugat” nu înseamnă neapărat că produsul nu conține zaharuri. „Fără grăsimi” nu este o garanție că alimentul este sănătos. „Proteic” nu înseamnă automat că produsul este necesar în alimentația noastră, iar „natural” și „light” nu sunt criterii suficiente pentru a evalua calitatea nutrițională.

Nutriționistul atrage atenția și asupra unei reguli simple: cu cât putem cumpăra mai multe alimente în forma lor cât mai simplă, cu atât avem mai mult control asupra meselor pe care le alcătuim.

„Cu cât vrem să cumpărăm un produs de-a gata, fără prea multe intervenții din partea noastră, cu atât mai mult riscăm să cumpărăm și mulți aditivi la pachet și să plătim un preț prea mare, atât din buzunar, cât și din sănătatea noastră”, spune Tania Fântână.

Eticheta alimentară nu trebuie privită ca un document care necesită minute întregi de analiză. Câteva informații esențiale, verificate într-o ordine logică, pot oferi suficiente indicii pentru a compara două produse și pentru a vedea dacă ceea ce promite ambalajul se regăsește și în compoziția alimentului.