INTERVIU | Cum se crește vita 100% grass-fed în România. Ștefan Bărbulescu, fondator Angus Farm: „Putem să ne dăm seama în ce sezon a fost sacrificat animalul după gustul fripturii”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O friptură poate spune mai multe decât pare. Ștefan Bărbulescu spune că, după aproape un deceniu de creștere a bovinelor Aberdeen Angus exclusiv cu iarbă și plante de pe pășune, a ajuns să recunoască inclusiv sezonul în care a fost sacrificat animalul după gustul cărnii. „Pe lângă partea aceea de nucă, «nutty», pe care o are tipic, la un moment dat are anumite gusturi, anumite tendințe, gen mai dulce, mai acrișor. Asta datorită plantelor pe care le mănâncă”, explică el.

Vezi galeria foto
13 poze

Povestea fermei a început însă departe de agricultură. Ștefan Bărbulescu venea din consultanță, finanțe și energie regenerabilă când, în 2017, o discuție cu prieteni din HoReCa i-a schimbat direcția. Privind pășunile din zona în care crescuse, unul dintre ei i-a spus că în alte țări se investesc milioane pentru a recrea condiții pe care România le are încă în mod natural: spații în care bovinele pot fi crescute liber, aproape în regim semisălbatic.

Așa a apărut Angus Farm, construită în jurul rasei Aberdeen Angus și al unui sistem 100% grass-fed. Animalele trăiesc pe pășune și se hrănesc cu iarba disponibilă în fiecare sezon, iar iarna primesc fân, lucernă și trifoi. Ferma practică și pășunatul regenerativ: bovinele sunt mutate succesiv între parcele, iar după ele sunt introduse oile, pentru ca pășunea să fie folosită fără ca iarba să fie epuizată.

Foto Arhiva personală

În primii ani, între 2017 și 2020, producția mergea exclusiv către restaurante de top din Europa, inclusiv restaurante cu stele Michelin, spune Ștefan Bărbulescu. Unele își rezervau animalele încă de când erau viței, pentru a primi carnea doi ani mai târziu. Pandemia a schimbat însă modelul de business: odată cu închiderea restaurantelor, ferma a început să se adreseze direct consumatorilor.

Astăzi, Angus Farm nu mai înseamnă doar carne de vită. Gama cuprinde supă de oase, seu, miere, lactate și, ocazional, produse din carne de miel, iar Bărbulescu spune că preferă să vorbească despre un brand orientat spre wellness decât despre o simplă fermă de bovine.

Într-un interviu amplu pentru G4Food, Ștefan Bărbulescu explică ce înseamnă, concret, 100% grass-fed și pășunatul regenerativ, cum sunt crescute cele aproximativ 300 de bovine, ce se întâmplă atunci când un animal are nevoie de antibiotic, de ce acest sistem presupune o perioadă de creștere de până la 36 de luni și cum se reflectă toate acestea în preț și în carne. Vorbim și despre diferența dintre grass-fed și grass-finished, despre modul în care trebuie gătită o astfel de friptură și despre bucățile atipice – de la piept și culotă până la obraji și rasol – pe care chefii de top preferă să le transforme în preparate.

„Ei investesc milioane ca să facă ceea ce există aici natural”

G4Food: Aș vrea să ne spuneți cum a început povestea Angus Farm și cum ați ajuns să creșteți bovine Angus în sistem 100% grass-fed.

Ștefan Bărbulescu: Inițial a început, sincer, ca un business. Istoricul meu este mai mult pe partea de consultanță, finanțe, energie regenerabilă, nu prea aveam treabă cu agricultura.

Prin 2017 eram cu niște prieteni din domeniul HoReCa, care aveau mai multe restaurante cunoscute prin Europa. Eram prin România și le arătam zona unde am crescut eu. Atunci unul dintre ei mi-a spus: „Stai puțin, că aici este totul super sălbatic. Să vii în America să vezi ce fac ăștia cu grass-fed-ul, cu vitele. Ei investesc milioane ca să facă ceea ce există aici natural, să crească vacile semi-sălbatic”.

Inițial nu mă gândeam la Angus. Voiam să iau Highland scoțiene, pentru că era cea mai veche rasă pe care o găsisem. Voiam să merg cumva în extrema asta, să facem ceva complet sălbatic.

Dar, în urma studiilor, am observat că Angus este într-adevăr o rasă care se crește singură, aroma cărnii este specifică și asimilează foarte, foarte bine tot ceea ce înseamnă mâncarea de calitate.

Și asta mi-a plăcut. În timp ce făceam cercetările mele, am observat că, în funcție de mâncarea pe care o mănâncă, aceasta se regăsește cumva în carne. Și asta se simte și în ziua de azi.

Noi am ajuns la performanța în care putem să ne dăm seama în ce sezon a fost sacrificat animalul în funcție de gustul fripturii.

G4Food: Se simte atât de mult?

Ștefan Bărbulescu: Da. Pe lângă partea aceea de nucă, „nutty”, pe care o are tipic, la un moment dat are anumite gusturi, anumite tendințe, gen mai dulce, mai acrișor. Asta datorită plantelor pe care le mănâncă.

Și de acolo am pornit, sincer. În perioada 2017–2020 am lucrat exclusiv cu restaurante de top din Europa, multe și cu stele, care veneau și făceau practic precomandă. În momentul în care aveam vițeii, ei deja îi rezervau și îi luau peste doi ani.

Când a venit pandemia, totul s-a oprit, ca peste tot. Și noi am început să punem fel și fel de filmulețe din fermă pe Instagram. Au început să apară cereri de la persoane private.

În același timp, a început și o schimbare radicală a stilului nostru de viață după pandemie. Am început să ne focusăm mai mult pe partea de wellness, de sănătate. Și a fost așa, ca o surpriză, că produsul nostru se plia exact pe chestia asta.

Am început să facem supa de oase pentru noi, inițial. Untura pentru noi și tot așa, după care le-am introdus pe piață.

Supa de oase cred că prin 2019 am scos-o pe piață. Dar o vindeam mai mult exclusiv către persoane cu care vorbeam pe Instagram și care ne spuneau că au probleme cu intestinul și chestii de genul ăsta.

„Nu promovăm foarte mult extremele. Credem într-un balans alimentar”

G4Food: În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre aportul de proteine, despre supa de oase, colagen și legătura dintre alimentație și sănătate. A contat și această tendință în direcția în care ați dezvoltat ferma?

Ștefan Bărbulescu: Noi am mers un pic mai departe. Mai exact, soția mea este partea științifică, să zicem așa, din echipă. Ea a făcut un masterat în neuroștiințe aplicate, acum face doctoratul. A publicat foarte multe articole prin Nature, prin Science, pe legătura intestin-creier.

Acum laboratoarele au mers și mai departe. Sunt foarte mulți care studiază legătura intestin-piele, intestin-mușchi.

Și toate produsele noastre au început să meargă în direcția asta. Adică noi, la ora actuală, nu ne considerăm fermă de vaci, nu considerăm că vindem carne, nu promovăm carnea.

Dacă mă sună cineva, întotdeauna îi explic să nu consume carne în exces. Cu toate că stilul meu de viață este aproape carnivor, organismul meu îmi permite. Dar asta nu înseamnă că fiecare persoană are același tip de digestie.

Nu promovăm foarte mult extremele. Sunt anumite trenduri: carnivor, raw vegan și așa mai departe.

Noi credem foarte mult într-un balans alimentar. Cumva trebuie să mănânci un pic din toate, nimic în exces și, pe cât de mult se poate, chestii sezoniere. Pentru că așa a evoluat corpul uman biologic, de mii de ani.

Supa de oase, cel mai căutat produs Angus Farm

G4Food: Spuneați că supa de oase a ajuns să fie foarte căutată. Ce feedback aveți de la consumatori?

Ștefan Bărbulescu: Este cel mai căutat produs la ora actuală. Avem recenzii foarte bune și o chestie care ne dă o satisfacție foarte mare sunt persoanele care ne sună și ne povestesc experiențele lor după ce au consumat-o o perioadă.

Sunt foarte multe persoane care o cumpără și pentru partea estetică.

G4Food: Cum poate fi introdusă în alimentație?

Ștefan Bărbulescu: Ca o cură strictă pentru refacerea florei intestinale, să se vadă un rezultat în 30–60 de zile, se recomandă minimum 200 de grame pe stomacul gol dimineața sau seara înainte de culcare, tot pe stomacul gol. Poate fi chiar înlocuită cina cu supa asta.

Din cercetările noastre, eu nu recomand mai mult de 30–60 de zile ca o cură, după care se poate întrerupe.

Se poate folosi foarte mult și ca bază pentru mâncăruri. Avem foarte multe mămici care o folosesc la supa pentru copii. Este plină de minerale, este plină de nutrienți, cum ar veni. Dar, în același timp, fiind bază pentru mâncarea respectivă, pe lângă ea vin legumele și așa mai departe și formează un blend.

Ca întreținere, se poate consuma, să zicem, o cură de 30 de zile. După 5–10 zile se văd rezultate. Una de 30 de zile, după care se ia o pauză și se poate lua după aceea sporadic, o dată, de două ori pe săptămână, sau introdusă în diverse mâncăruri sau smoothie-uri.

Nu o recomand în permanență. Am văzut firme care fac chestia asta și recomandă: „Domnule, trebuie să iei zilnic”. Eu nu recomand, pentru că orice am lua zilnic… și dacă mâncăm cea mai bună prăjitură din lume zilnic, după o perioadă devine neplăcută.

Din cercetările noastre, eu nu recomand utilizarea permanentă. Am văzut firme care au adus diferite produse de genul acesta pe piață și recomandă consumul zilnic.

Cum este făcută supa de oase: fierbere timp de 48 de ore și congelare rapidă

G4Food: Cum pregătiți supa de oase? Este un produs pasteurizat? Este ea sigură și pentru persoane cu intoleranță la histamină?

Ștefan Bărbulescu: Nu este pasteurizată. Supa noastră de oase este mai mult decât naturală. Și carnea la fel.

Pe partea cu histamina, de exemplu, sunt foarte multe persoane care reacționează deoarece, la mulți procesatori din piață, produsul poate dura până la 15 zile până ajunge pe raft. Se sacrifică animalul, îl lasă 48 de ore, după aceea pleacă de la abator la procesator, procesatorul poate să îl mai țină încă o săptămână pe carcasă și așa mai departe. Cei care au volume foarte mari au un sistem de procesare mai lent.

Noi în maximum 48 de ore avem toate produsele gata. De asta nici nu facem mezeluri și alte chestii.

Toate produsele pe care le facem, inclusiv supa, sunt făcute din ingrediente proaspete. Supa nu prea are alte ingrediente decât oasele tubulare și se fierbe timp de 48 de ore, după care se lasă la răcit.

După ce s-a răcit, se ambalează și se congelează rapid, cu fast freeze. Noi toate produsele le ambalăm și le congelăm fast freeze pentru menținerea nutrienților. Ulterior, ea rămâne congelată și recomandăm să se țină congelată.

Nu este pasteurizată. Nu are niciun fel de adaos de E-uri sau prafuri care să-i crească durata de viață. Se strică foarte repede.

În momentul în care este scoasă din congelator, în 24 de ore poate să se simtă un gust ciudat, fiind proaspătă și naturală.

Noi recomandăm să se țină tot timpul la congelator. Toate produsele le livrăm cu un curier specializat, care transportă doar produse congelate. În cazul în care, în cel mai rău caz, se decongelează un produs, recomandăm clienților să-l consume în maximum 48 de ore.

Supa este un pic… tradițional, era un fel de piftie, dar nu este o piftie, pentru că se fierbe 48 de ore. Și nu punem nimic. Ni s-a propus de multe ori să facem pasteurizare, dar nu vrem.

„Nu există doar un produs-minune”

Ștefan Bărbulescu: Sincer să fiu, nu există doar un produs-minune ca să vezi super rezultate. Chestiile astea trebuie combinate. Adică să iei o cură de supă, dar în același timp se recomandă și sportul.

Sau, pe partea de beauty, creme și așa mai departe. Normal că funcționează, dar pe timp de vară trebuie aplicate creme, SPF, protecție și așa mai departe. Adică nu iei supă de oase și este suficient.

Chiar un prieten de-al meu avea probleme cu greutatea și zicea: „Am luat supa asta de oase, dar să știi că nu mă ajută foarte mult”.

Și am zis: „Păi, ce mănânci în timpul zilei?”. „Nu mănânc foarte multe, decât o pizza, o shaorma…”

Da, sigur, este normal să nu facă minuni. Trebuie cumva și stilul de viață complet schimbat.

Ce înseamnă, concret, 100% grass-fed

G4Food: Aș vrea să ne explicați puțin și ce înseamnă sistemul 100% grass-fed. Concret, cum arată acest lucru, ce mănâncă animalele pe parcursul unui an, inclusiv iarna, și care este diferența dintre grass-fed și grass-finished?

Ștefan Bărbulescu: 100% grass-fed este animalul care crește liber pe pășune. Cum făceau bunicii, străbunicii noștri în zona rurală.

El crește doar pe pășune, se hrănește cu iarba pe care o găsește pe pășune, care diferă în funcție de sezon. Primăvara devreme are un tip de iarbă și până toamna ajunge la un alt tip. Tot ce găsește pe pășune. Nimic altceva.

Iarna este hrănit tot cu fân, cu fân uscat, pe care noi îl cosim și îl balotăm, cu un amestec de lucernă și trifoi, care tot așa sunt cosite, balotate în două stadii: uscate și semi-umede, cumva ca un fel de siloz. Dar absolut totul este numai fân, numai produse pe care le găsește natural.

Foto arhiva personală

Și vă spun și din ce cauză facem treaba asta. Corpul vacii este făcut ca să rumege. Deci, practic, ea are nevoie de iarbă ca să asimileze.

Crescând natural 100%, organismul ei se adaptează și își ia absolut tot ce are nevoie din iarba respectivă.

Iar iarna, cumva, sunt aceleași ierburi, numai că sunt uscate. Nu i se schimbă cu absolut nimic dieta.

Deci asta este 100% grass-fed: tot ce este în natură, aia găsește.

„Grass-finished este un termen de marketing, sincer”

Ștefan Bărbulescu: Grass-finished este un termen de marketing, sincer.

Ce înseamnă? Animalul este crescut intensiv cu cereale și nu numai cereale, se dau niște concentrate care, de fapt, au foarte mulți hormoni, foarte multe chestii chimice și îl forțează să crească.

Dar grass-finished unde intervine? Să zicem că animalul se sacrifică undeva la 650 de kilograme în viu. Dar el, fiind pompat cu aceste mâncăruri, ajunge poate undeva la 800. Și atunci îl pun la o dietă de slăbire, care ajută și la marmorare.

Și aici se practică chestia asta foarte mult la faimoasele Kobe Beef, Wagyu, care au grăsimea aceea foarte multă, intramusculară, albă. Se topește ca untul în tigaie.

Și acolo vine grass-finished. Pentru că ei ce fac? Practic îl bagă la o dietă cu iarbă. Atât. Dar ăsta este pur și simplu marketing.

A început să se folosească foarte mult termenul ăsta sau „crescute pe pășune”. Lla ora actuală, din păcate, fermierii nu prea pot să-i facă față marketingului. Și nici certificatorii.

Se poate folosi și este foarte interpretabil. Pentru că, dacă cineva zice: „Domnule, eu îmi cresc vaca pe pășune”, dar el lângă pășune are un recipient foarte mare cu concentrate, unde vaca vine și mănâncă, dacă îl contești, el spune: „Stai puțin, este pe pășune”.

Cum funcționează pășunatul regenerativ: vacile sunt urmate de oi

G4Food: Aveți aproximativ 300 de bovine și spuneați că fiecare animal beneficiază de aproximativ două hectare de teren. Cum funcționează efectiv pășunatul regenerativ?

Ștefan Bărbulescu: Pășunatul regenerativ, practic, înseamnă parcele semi-permanente. Toată zona este îngrădită cu gard electric și, pe măsură ce termină iarba, vacile sunt mutate.

Mai nou, acum, ca să mergem într-un sistem 100% regenerativ, intră vacile pe pășunea respectivă, mănâncă iarba până la o înălțime de cinci centimetri, să spunem, după care se mută într-o altă pășune.

După ele băgăm oile. Oile o mănâncă până la doi centimetri și o stimulează să crească mai repede. Și este cumva un pășunat rotativ.

Ele încep undeva în martie-aprilie, depinde cum este iarba. De obicei, la sfârșitul lui aprilie intră pe pășune, pentru că, dacă le bagi prea devreme și iarba este foarte crudă, au probleme cu stomacul.

Când iarba se maturizează, atunci intră pe pășune. Toată suprafața noastră de pășunat este împărțită în parcelele acestea semi-permanente și ele pășunează în rotație.

Foto Arhiva personală

Să zicem că avem 12 secții de pășune. Ele încep de la pășunea numărul unu și până la sfârșitul sezonului se întorc înapoi la unu sau poate chiar ajung la doi-trei, în funcție de an. Depinde cum plouă.

Și asta este pășunatul regenerativ. Adică nu le lăsăm într-un loc să mănânce până elimină absolut toată iarba, că atunci iarba nu mai crește.

Trebuie ținută un pic cum este gazonul la casă: tăiată cât mai scurt, dar nu eliminată de tot.

Ce se întâmplă dacă un animal are nevoie de antibiotic

G4Food: Spuneați că nu folosiți cereale, hormoni și antibiotice. Cum reușiți să mențineți sănătoasă o cireadă atât de mare? Ce faceți când animalele ajung să aibă diverse probleme?

Ștefan Bărbulescu: Mai avem cazuri. Noi nu le administrăm deloc în mod curent.

Le administrăm două tratamente antiparazitare, care sunt pur și simplu pentru paraziții care se găsesc în iarbă, să nu facă fel și fel de boli. Atât.

Avem cazuri excepționale, când o vacă are probleme la fătare sau, din cauza vârstei, se îmbolnăvește destul de rău.

Dacă suntem forțați să facem un tratament medicamentos sau chiar și antibiotic, timp de șase-șapte luni produsul respectiv sau vițelul din vaca respectivă este marcat și cu siguranță nu pleacă spre sacrificare. Indiferent de situație.

În mod normal, medicii spun că are nevoie de trei luni de zile, dar noi îi dăm șase luni.

Recunosc, nu există utopia în care să zici că ai atâtea animale și nu se bolnăvesc niciodată. Imposibil. Se întâmplă.

De fapt, boli mai puțin, cât mai mult accidente. Cad. La tauri, de exemplu, foarte des se întâmplă să se bată și atunci se rănesc. Suntem nevoiți să intervenim.

„La noi animalul crește 24–30 de luni, unele chiar și 36”

G4Food: Când vorbim despre un astfel de produs, vorbim și despre un alt preț față de ceea ce se găsește în mod obișnuit în comerț. Ce ne puteți spune despre diferența de preț?

Ștefan Bărbulescu: Ca preț, noi ne mândrim cu faptul că îl menținem cât de cât OK în România.

Față de colegii noștri din alte țări mai dezvoltate, unde grass-fed-ul este, în anumite zone, chiar și dublu față de normal, la noi diferența de preț nu este chiar atât de mare.

La anumite produse poate să ducă undeva la maximum 40%. Dar suntem undeva la 20% ca diferență de preț.

Diferența asta de preț se regăsește și din faptul că perioada de creștere, în loc de 18–20 de luni, cum este la fermele intensive, la noi este de 24–30 de luni, unele animale chiar și 36 de luni.

Noi nu le tăiem la vârstă, ca să fie vițel sau să intre într-o anumită categorie. Noi le tăiem întotdeauna la greutate. Și de aici vă dați seama: cu fiecare lună în care stă mai mult înseamnă forță de muncă și toate celelalte costuri. Și asta se regăsește în preț.

Acum, dacă este să calculăm un preț pe calitate, pe suta de grame de proteină și de nutrienți și așa mai departe, grass-fed este cu aproape 50% mai ieftin decât carnea normală.

Pentru că, de exemplu, dacă mâncați un steak grass-fed făcut bine și unul normal, o să vedeți că după 100 de grame de steak grass-fed ești deja full și este totul super OK.

Cum se gătește carnea grass-fed

G4Food: Există o diferență și în modul în care ar trebui să gătim sau să preparăm această carne?

Ștefan Bărbulescu: Da, se găsește în special la partea de textură.

În realitate, dacă se vede o carcasă grass-fed și una normală sau un steak grass-fed și unul normal, grass-fed-ul nu este foarte frumos, pentru că culoarea cărnii este mai închisă, iar grăsimea, acolo unde se regăsește, nu este albă și uniformă. Este spre galben, așa, un alb murdar.

Iar ca textură, datorită faptului că vaca se mișcă liber, nu are foarte multă grăsime intramusculară. Ea circulă, trăiește în mediul natural și automat și textura este un pic mai tare.

Dar mai tare în funcție de cum se gătește.

De exemplu, dacă vorbim strict de partea de fripturi, antricot și așa mai departe, dacă se face medium rare este perfectă.

Dacă se merge spre medium sau bine făcut, atunci devine un pic mai tare, ca să spunem așa, dar este mult mai aromată.

Deci, persoanelor cărora le place aroma aia pură de vită este perfectă.

Este genul de friptură pe care, când este gata, îi poți da un pat sănătos de sare, o lași la odihnit cinci-zece minute și nu mai are nevoie de nimic, de niciun sos, de absolut nimic.

„Grass-fed-ul nu este standardizat. Fiecare animal este diferit”

Ștefan Bărbulescu: Cealaltă carne este mult mai ușor de gătit. De asta foarte multe restaurante sau steakhouse-uri care au un sistem standard de gătit, nu știu, gen fast-food să spunem, adică au timpi exacți și așa mai departe, preferă să ia carne normală, provenită de la animale hrănite cu cereale, pentru că este standardizată.

Grass-fed-ul nu este standardizat. Fiecare animal este diferit. Și, prin urmare, fiecare friptură este diferită.

Iar la gătire, cât mai puțin gătită. Asta este secretul.

Ce bucăți preferă chefii de top

G4Food: Ați menționat faptul că vindeți produsele și în afară, chiar în restaurante de top, restaurante cu stele. Ce preferă marii chefi să folosească? Care sunt părțile favorite pe care le cumpără de la dumneavoastră?

Ștefan Bărbulescu: Celor cărora le place provocarea să știți că nu preferă părțile standard.

Le folosesc pentru că un client comandă, cum să zic eu, un antricot sau un T-bone. Dar nu le preferă. Preferă provocările, mai exact.

Folosesc foarte mult culota. Folosesc partea de piept foarte mult. Chestii un pic mai neuzuale, gen obraji sau partea de rasol cu os. Cu ele se joacă foarte mult.

N-aș ști să vă spun un produs anume, pentru că regula noastră către ei este să ia tot animalul. Noi încercăm să nu vindem doar un singur produs, gen antricot.

Pentru că, fiind fermă boutique, conceptul este – și asta ține și de partea de creștere regenerativă – să încercăm să vindem de la bot la coadă.

Întreg animalul. De obicei, ei cumpără carcasa întreagă de la noi și își fac diferite tipuri de mâncăruri.

Dar cei care cunosc într-adevăr și lucrează mult cu carnea preferă părțile mai atipice.

Chiar, de exemplu, un prieten de-al nostru, care acum este în Costa Rica și a făcut restaurant cu stea, când era în Italia lucra numai cu partea de piept și făcea fripturi.

Am încercat cu mai mulți prieteni bucătari și n-am reușit niciodată să facem. Are el secretul lui, nu știu cum face, dar făcea niște fripturi care se topeau în gură.

Cu același tip de carne. Făcea din piept o friptură care era mai moale și avea o textură mai bună decât antricotul.

Măiestria lor. Asta este măiestria lor.

Cei care sunt de top preferă provocarea asta.

„În momentul de față vindem exclusiv prin site-ul nostru”

G4Food: Cum aveți în momentul acesta piața de desfacere? Vindeți doar dumneavoastră sau aveți și puncte în care ajunge carnea?

Ștefan Bărbulescu: În momentul de față vindem exclusiv prin site-ul nostru, cu livrare la domiciliu.

Pe partea de retail, la momentul acesta lucrăm să ne dezvoltăm cu mai mulți. Pe București lucrăm cu Freshful. Ei au înțeles foarte bine conceptul nostru, adică partea asta de a cumpăra toate produsele, nu doar un singur tip.

Dar, sincer, foarte mult lucrăm noi cu clienții, cu livrare direct la domiciliu.

Mai ales că, în ultima perioadă, ne-am crescut gama de produse.

Foto Arhiva personală

Nu ne focusăm doar pe carne. Cum am zis, ne considerăm mai mult un brand wellness.

Am făcut și produse lactate, am făcut o mică fabrică de lactate, dar nu este lapte de Angus, este lapte de Bălțată Românească, crescută pe munte, tot 100% grass-fed, iar produsele lactate sunt nepasteurizate, totul focusat pe partea de rețete vechi și sănătate.

Avem miere, pe care o producem pe valea noastră, pentru că albinele sunt unul dintre factorii principali care ajută la regenerativ. Și automat am început să producem și miere, tot fără glifosat, fără chimicale. Suntem super mândri de ea.

Foto Arhiva personală

Produse din carne de miel avem mai rar. Cum am zis, tot pe partea de regenerativ, oile vin după vaci și ajută la refacerea pășunii.

Și atunci am început din ce în ce mai mult să ne focusăm pe partea asta, pe cât mai multe produse pe care le putem produce în zona noastră, 100% naturale.

De ce o fermă boutique nu poate furniza volumele cerute de marile magazine

Ștefan Bărbulescu: Fiind și destul de stricți pe partea asta de regenerativ, nu avem volume ca să poți să mergi la un retailer mare.

De obicei, retailerul mare vrea un volum mare de produse care să umple raftul, ceea ce este și normal. În momentul în care te duci într-un supermarket și vezi doar două produse, nu este foarte atractiv.

Și noi nu suntem genul ăla de fermă.

Atunci preferăm să facem direct legătura cu clientul. Ne ajută foarte mult pentru că ținem legătura cu ei, vorbim în permanență și asta ne ajută și pe partea de produse, dar ne dă și un input foarte mare, pentru că vedem feedback-ul real.

Și, sincer, este o satisfacție mult mai mare decât așa, strict de business, în momentul în care oamenii spun că este OK.