VIDEO/ Piața Salamului de Sibiu a ajuns la 3000 de tone, pe an/ Carmen Gavrilescu: ”Salamul rămâne un produs premium, dar felierea l-a făcut mai accesibil consumatorilor. Mai ușor încerci un feliat, cu 10-15 lei țipla, față de un baton!”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Preferințele consumatorilor români s-au schimbat în ultimii ani, însă Salam de Sibiu își păstrează poziția de produs premium și aspirațional. În același timp, dezvoltarea segmentului de produse feliate a contribuit la apropierea acestui produs de consumator și la creșterea numărului de persoane care au avut ocazia să îl încerce, a spus Carmen Gavrilescu, la podcastul ”Agricultura în schimbare” .

Potrivit acesteia, piața Salamului de Sibiu a înregistrat o evoluție semnificativă în ultimii ani. Dacă producția la nivel național era de aproximativ 1.700 de tone pe an, ulterior aceasta a ajuns la circa 3.000 de tone.

„Într-un fel incredibil, el rămâne la fel”, spune Carmen Gavrilescu despre statutul Salamului de Sibiu ca produs de lux și premium. Ea subliniază însă că evoluția pieței a fost susținută de mai mulți factori, de la proiectele de promovare și recunoașterea europeană până la schimbarea modului în care produsul este prezentat și comercializat.

De la produs aspirațional, la un produs mai apropiat de consumator

Unul dintre factorii importanți care au contribuit la creșterea categoriei a fost promovarea Salamului de Sibiu și construirea unei povești în jurul produsului. Carmen Gavrilescu menționează, în acest context, obținerea statutului de Indicație Geografică Protejată (IGP), precum și proiectul european „Enjoy, It’s from Europe”.

Campaniile de promovare și publicitatea au contribuit la creșterea vizibilității produsului și la apropierea acestuia de consumator.

„A ajuns într-un fel mai aproape de consumator salamul de Sibiu și a părut, chiar dacă el e un salam aspirațional, totuși a părut mai aproape de consumator”, explică Carmen Gavrilescu.

În opinia sa, creșterea consumului nu poate fi pusă pe seama unui singur factor. Pe lângă promovare, un rol important l-au avut dorința consumatorilor de a încerca produse de calitate superioară și o perioadă în care scăderea TVA a permis mai multor persoane să își permită achiziția unor produse premium.

Producția anuală a crescut de la 1.700 la 3.000 de tone

Piața Salamului de Sibiu rămâne una de nișă în raport cu piața totală a mezelurilor, însă volumele au înregistrat o creștere importantă.

Carmen Gavrilescu amintește că, înainte de implementarea proiectelor de promovare, producția se ridica la aproximativ 1.700 de tone anual la nivelul României. Ulterior, după finalizarea proiectului european și în perioada de după pandemie, producția a ajuns la circa 3.000 de tone.

Creșterea a fost susținută nu doar de activitatea de promovare, ci și de eforturile producătorilor din categorie, care au investit în dezvoltarea pieței și în creșterea notorietății produsului.

„Ne-a ajutat foarte mult și proiectul european, dar, în egală măsură, toți producătorii au făcut lucruri foarte bune”, afirmă Carmen Gavrilescu.

Pandemia a schimbat modul de consum

Unul dintre cele mai importante schimbări observate în ultimii ani a fost trecerea consumatorilor de la achiziția batonului întreg către produsele feliate.

Potrivit lui Carmen Gavrilescu, în perioada pandemiei nu s-a mai cumpărat în aceeași măsură produsul comercializat sub forma unui baton întreg, în timp ce segmentul de produse feliate a cunoscut o creștere puternică.

Această schimbare a avut un impact important asupra accesibilității produsului. Pentru un consumator care nu este familiarizat cu Salam de Sibiu, achiziția unei cantități mici reprezintă o modalitate mai ușoară de a testa produsul înainte de a cumpăra un baton întreg.

„Mai ușor încerci un feliat cu 10-15 lei, o țiplă, față de un baton care ajunge acum la 100 de lei kilogramul, de fapt, sau peste”, explică Carmen Gavrilescu.

Segmentul de produse feliate a crescut cu aproape 25%

Dezvoltarea categoriei de produse feliate a fost susținută și de retaileri, care au acordat mai mult spațiu acestui tip de prezentare în magazine.

Potrivit lui Carmen Gavrilescu, a existat o perioadă în care segmentul de feliere a înregistrat o creștere de aproape 25%. Extinderea acestuia a permis unui număr mai mare de consumatori să încerce produse pe care, în trecut, poate nu le-ar fi cumpărat sub forma unui baton întreg.

„Oamenii și-au permis și au încercat mai multe salamuri”, spune ea.

În acest fel, felierea a devenit un instrument important pentru dezvoltarea categoriei, reducând bariera de preț asociată achiziției unui produs întreg și oferind consumatorului posibilitatea de a testa produsul în cantități mici.

Gustul pentru salamurile maturate se formează în timp

Carmen Gavrilescu consideră că dezvoltarea categoriei nu depinde doar de accesibilitatea produsului, ci și de educarea consumatorului. În cazul salamurilor maturate, este nevoie de o anumită familiarizare cu produsul și cu caracteristicile sale.

„E nevoie de încercare la salamurile astea și mai e și nevoie să ai o mică cultură, să știi ceva, cât de puțin, despre salamurile astea și să-ți placă”, afirmă ea.

Unul dintre obstacolele în atragerea unor noi consumatori îl reprezintă gustul și mirosul specific produselor maturate. Pentru persoanele care nu sunt obișnuite cu aceste caracteristici, prezența mucegaiului de suprafață sau aroma specifică poate fi percepută inițial ca neplăcută.

„E foarte multă lume care, când simte mirosul de mucegai sau chestiunea, zice: «Nu-mi place»”, explică reprezentanta industriei.

Producătorii încearcă să extindă nișa

În ciuda acestor bariere, producătorii fac eforturi pentru dezvoltarea categoriei și atragerea unor noi consumatori. Felierea s-a dovedit una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce bariera de intrare în categorie și de a permite consumatorilor să descopere produsele maturate.

„Toți producătorii fac foarte mari eforturi pentru mărirea acestei nișe. Cel mai ușor a fost cu partea de feliere”, spune Carmen Gavrilescu.

Astfel, deși Salam de Sibiu își păstrează statutul de produs premium și aspirațional, modul în care acesta ajunge la consumator s-a schimbat. Promovarea, recunoașterea europeană, dezvoltarea retailului și, mai ales, extinderea produselor feliate au contribuit la transformarea unei categorii de nișă într-una mai accesibilă pentru un public mai larg.