Pe rafturile magazinelor există numeroase produse care poartă denumiri asemănătoare sau care încearcă să imite aspectul unor produse tradiționale consacrate. În cazul unui Salam de Sibiu autentic, protecția europeană oferă consumatorilor un reper clar pentru identificarea produsului autentic.
Carmen Gavrilescu a explicat la podcastul ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food, faptul că producătorii reuniți în asociație au făcut un demers important pentru protejarea tradiției de peste un secol a acestui produs: au documentat și au transpus toate elementele esențiale într-un caiet de sarcini, care a fost ulterior aprobat la nivel european.
„Acesta este Salamul de Sibiu făcut de membrii asociați, pentru că noi ce-am făcut? Am tezaurizat toată munca aceasta de 100 de ani, într-un caiet de sarcini”, spune Carmen Gavrilescu.
Demersul de recunoaștere europeană nu a fost unul simplu. Potrivit acesteia, documentația a trecut printr-un proces îndelungat de analiză și verificare.
„Caietul acesta de sarcini a fost aprobat la Bruxelles. A durat aproape doi ani recunoașterea, pentru că așa sunt mai multe furci caudine prin care trebuie să treci”, explică președinta Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu.
La finalul acestui proces, produsul primește un element esențial de identificare: însemnul european care certifică statutul său.
„Și însemnul final acesta este cel de recunoaștere europeană”, afirmă aceasta.
Necesitatea protejării denumirii și identității Salamului de Sibiu a devenit evidentă pe măsură ce pe piață au început să apară produse care imitau originalul.
Carmen Gavrilescu își amintește că, la momentul demersurilor pentru protejarea produsului, existau inclusiv produse importate care încercau să se prezinte într-o manieră asemănătoare cu produsul românesc.
„Noi, la vremea respectivă, când am început, erau destule salamuri aduse. Noi am avut o dispută foarte mare chiar cu un producător care aducea din Ungaria un salam. Imita inclusiv eticheta. Eticheta cea veche, cea românească, cu stema, cu toate lucrurile”, povestește aceasta.
Situația a reprezentat un semnal de alarmă pentru producătorii români.
„Atunci a fost momentul în care noi ne-am dat seama că, dacă nu facem ceva, un element de protecție, lucrul acesta va deveni un gen de haiducie. Poate toată lumea să facă lucrurile acestea”, explică Gavrilescu.
În lipsa unei protecții clare, denumirea unui produs tradițional riscă să fie utilizată de producători care nu respectă rețeta, metoda de producție sau originea produsului.
Denumirea nu este suficientă. Consumatorul trebuie să caute semnul european
Pentru cumpărător, unul dintre cele mai importante elemente este logo-ul european de protecție, care trebuie să fie vizibil pe ambalaj.
„Este foarte important să te uiți puțin. De asta semnul acesta este mare”, spune Carmen Gavrilescu.
Potrivit acesteia, însemnul poate fi identificat pe toate cele șase produse care beneficiază de această protecție în cadrul sortimentului.
„Este pus pe absolut toate cele șase salamuri”, precizează ea.
Astfel, consumatorul nu ar trebui să se bazeze doar pe denumirea scrisă cu litere mari pe ambalaj sau pe aspectul exterior al produsului. Logo-ul european reprezintă un indicator important al autenticității și al conformității cu specificațiile aprobate.
Carmen Gavrilescu face o paralelă cu un alt produs românesc cunoscut: telemeaua de Sibiu.
„Cum e cu telemeaua de Sibiu care e făcută în Dobrogea sau la Timișoara. Peste tot”, spune aceasta.
Problema nu este doar legată de denumirea produsului, ci și de respectarea condițiilor în care acesta poate fi produs și comercializat sub o anumită denumire protejată.
„Dar și elementul de recunoaștere este celălalt. Tot la fel și la telemea, că și ea este indicație geografică protejată”, explică Gavrilescu.
Prin urmare, protecția europeană are un dublu rol: apără producătorii care respectă rețeta și metoda tradițională și, în același timp, îi ajută pe consumatori să facă diferența între produsul autentic și imitații.
Identificarea produsului autentic ar trebui să devină și mai ușoară pentru cumpărători. Carmen Gavrilescu atrage atenția asupra noilor reguli europene care pun accent pe informațiile esențiale de pe ambalaj.
„Regulamentul nou european, 1143, chiar nou a apărut pe scenă acum, a făcut mai profund lucrul acesta, cerând ca denumirea sortimentului, logo-ul și denumirea producătorului să fie puse în câmpul de citire principal al produsului”, explică aceasta.
Scopul este ca informațiile esențiale să nu fie ascunse în zone greu accesibile ale ambalajului, ci să poată fi observate rapid.
„Să fie ușor pentru consumator să îl recunoască”, spune Carmen Gavrilescu.
Pentru a avea mai multe șanse să cumpere produsul autentic, consumatorul ar trebui să fie atent la trei elemente principale:
Protecția europeană nu este doar o chestiune de imagine sau de marketing. În spatele ei se află un caiet de sarcini care documentează și conservă o tradiție de peste un secol.
Pentru Carmen Gavrilescu, recunoașterea europeană a fost esențială pentru ca Salamul de Sibiu să nu devină o denumire folosită fără reguli și fără legătură cu tradiția originală.
Iar pentru consumator, mesajul este simplu: nu este suficient să scrie „Salam de Sibiu” pe ambalaj. Trebuie verificat și semnul european, alături de denumirea produsului și numele producătorului.
„De asta semnul acesta este mare. Este foarte important să te uiți puțin”, subliniază Carmen Gavrilescu.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți