VIDEO | Top 10 mituri despre nutriție demontate de știință / Tania Fântână (nutriționist): Unul dintre cele mai populare e că, dacă mănânci după ora 18:00, te îngrași

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-o perioadă în care informațiile despre alimentație circulă mai repede ca niciodată, miturile despre nutriție par să fie la fel de rezistente ca acum câteva decenii. Unele au fost transmise din generație în generație, altele au apărut pe internet și au fost amplificate de rețelele sociale.

Problema este că multe dintre aceste idei simplifică excesiv lucruri extrem de complexe. Nutriția nu înseamnă reguli absolute și nici alimente „bune” sau „rele”, ci modele alimentare și obiceiuri care influențează sănătatea pe termen lung.

Iată zece dintre cele mai răspândite mituri și ce spune știința despre ele.

1. „Dacă mănânci după ora 18:00 te îngrași”

Acesta este probabil unul dintre cele mai populare mituri.

Corpul nu se transformă într-o mașină de depozitat grăsime imediat ce ceasul arată ora 18:00 sau 20:00. Ceea ce contează cel mai mult este aportul total de energie și calitatea alimentației pe termen lung si mai e important si ora la care te culci.

Desigur, mesele foarte bogate consumate târziu în noapte pot afecta somnul și pot favoriza excesul caloric, dar nu există o „oră magică” după care alimentele se transformă automat în grăsime. Studiile arată că balanța energetică totală și obiceiurile generale au o influență mai mare decât ora exactă la care mănânci.

2. „Toate caloriile sunt la fel”

Din punct de vedere energetic, o calorie este o calorie. Însă organismul nu răspunde la fel la toate alimentele.

200 de calorii provenite din biscuiți nu au același efect asupra sațietății, glicemiei și hormonilor foamei ca 200 de calorii provenite din ouă, iaurt sau leguminoase.

De aceea, nu este suficient să ne uităm doar la cifre. Calitatea alimentelor contează enorm.

3. „Carbohidrații îngrașă”

Carbohidrații au devenit, în ultimii ani, unul dintre cei mai acuzați nutrienți.

În realitate, oamenii nu se îngrașă din cauza orezului, a cartofilor sau a fructelor. Excesul caloric, sedentarismul și consumul frecvent de alimente ultraprocesate joacă un rol mult mai important.

Unele dintre cele mai longevive populații din lume, precum cele din Okinawa, au consumat tradițional diete bogate în carbohidrați complecși, fără a avea rate ridicate de obezitate.

Problema nu sunt carbohidrații în sine, ci calitatea lor și cantitatea totală de alimente consumate. In plus de asta carbohidrati inseamna cartofi prajiti dar si un mar. E vital sa fim intelepti pana la capat.

4. „Grăsimile sunt periculoase”

Ani întregi, grăsimile au fost considerate principalul inamic al sănătății.

Astăzi știm că lucrurile sunt mai nuanțate. Grăsimile nesaturate din uleiul de măsline, pește, nuci și avocado sunt asociate cu beneficii cardiovasculare importante. Dieta mediteraneană, una dintre cele mai studiate din lume, conține cantități semnificative de grăsimi sănătoase.

Nu toate grăsimile sunt la fel, iar eliminarea lor completă nu este nici necesară, nici recomandată. In plus de asta, grasimile te ajuta sa te saturi mai repede. Asta nu este o invitatie de a consuma jumari zilnic, fireste.

5. „Detoxifierea se face cu sucuri și cure speciale”

Industria detoxifierii valorează miliarde de dolari, dar dovezile științifice sunt foarte limitate.

Organismul dispune deja de propriile sisteme de detoxifiere: ficatul, rinichii, plămânii și intestinul. Nu există dovezi solide că sucurile sau curele detox elimină toxinele mai eficient.

În schimb, hidratarea adecvată, somnul și o alimentație echilibrată susțin mecanismele naturale de eliminare a produșilor reziduali. Nu avem nevoie de pastile sau sucuri anume pentru „a scoate raul” din noi. El este eliminat zilnic de organism putin cate putin.

6. „Suplimentele alimentare pot înlocui o dietă sănătoasă”

Mulți oameni speră că o capsulă poate compensa ani de alimentație dezechilibrată.

În realitate, suplimentele sunt utile doar în anumite situații, precum deficitul de vitamina D, vitamina B12 sau fier, și ar trebui recomandate de medic.

Majoritatea vitaminelor, mineralelor și compușilor benefici sunt obținuți cel mai eficient prin alimente.

Nu există o pastilă care să înlocuiască legumele, fructele și un stil de viață sănătos. Nu poti manca zilnic cartofi prajiti si pui pane si sa iti iei un shake cu vitamine si minerale.

FOTO: Freepik

7. „Pâinea îngrașă”

Pâinea a fost demonizată pe nedrept.

O felie de pâine integrală consumată în cadrul unei mese echilibrate nu este responsabilă pentru obezitate. Problema apare atunci când alimentația este bogată în produse ultraprocesate și aportul energetic depășește nevoile organismului.

În multe țări mediteraneene, pâinea face parte din alimentația tradițională de sute de ani.

Ca aproape întotdeauna în nutriție, cantitatea și contextul contează mai mult decât un singur aliment. Sigur ca este diferenta intre o paine alba si o paine gatita traditional din faina integrala si cu seminte eventual. E important si daca esti obisnuit sa mananci paste cu paine sau pilaf cu paine sau o folosesti doar dimineata impreuna cu zacusca sau salata de vinete sau seara alaturi de o salata de ton.

8. „Fructele seara îngrașă”

Nu există dovezi că un măr consumat la ora 21:00 este mai „periculos” decât unul consumat dimineața. E importanta insa si cantitatea. Daca alegem sa mancam un pepene in fiecare seara, eventual si cu branza si paine, atunci nu mai este vina fructului mancat seara.

Fructele conțin fibre, vitamine și numeroși compuși benefici. Deși conțin zaharuri naturale, acestea sunt absorbite diferit față de zahărul adăugat din băuturile îndulcite și dulciurile ultraprocesate.

Pentru majoritatea oamenilor, fructele reprezintă o alegere sănătoasă indiferent de momentul zilei. Chiar si pentru pofta de dulce de seara daca ea apare. E mult mai dietetic sa mananci un mar sau un pumn de fructe de padure decat jumatate de tableta de ciocolata.

9. „Trebuie să mănânci de șase ori pe zi ca să îți accelerezi metabolismul”

Acest mit persistă de zeci de ani.

Studiile arată că frecvența meselor are o influență redusă asupra metabolismului. Unele persoane preferă trei mese pe zi, altele patru sau cinci. Nu există o formulă universală.

Mai important este ce mănânci și dacă modelul respectiv este unul sustenabil.

Corpul nu intră în „modul de înfometare” dacă sari peste o gustare sau daca nu ai mancat nimic 2 ore.

10. „Slăbitul înseamnă doar voință”

Poate acesta este cel mai periculos mit dintre toate.

Obezitatea este o boală complexă, influențată de genetică, hormoni, microbiom, stres, somn, mediu și accesul la alimente. Foamea și sațietatea sunt controlate de mecanisme biologice puternice.

De aceea, unii oameni slăbesc mai ușor decât alții, iar menținerea greutății pierdute este adesea dificilă.

Reducerea întregii probleme la „lipsă de voință” ignoră ceea ce au demonstrat cercetările moderne despre metabolism și controlul apetitului.

De ce rezistă aceste mituri?

Pentru că explicațiile simple sunt atrăgătoare. Este mai ușor să crezi că există un aliment care îngrașă sau o regulă care rezolvă totul decât să accepți că sănătatea este rezultatul a mii de alegeri făcute în fiecare zi.

În realitate, puține lucruri sunt complet interzise și puține sunt miraculoase.

Nu există ora perfectă la care să mănânci, nici alimentul care îngrașă prin simpla lui existență și nici suplimentul care să înlocuiască un stil de viață sănătos.

Poate că cea mai importantă lecție pe care ne-o oferă știința este aceasta: sănătatea nu depinde de reguli rigide și de obsesii alimentare, ci de consecvență, echilibru și de capacitatea de a construi obiceiuri pe care le putem păstra ani și decenii, nu doar câteva săptămâni. Și va mai spun ceva, in general e mai simplu decat credem si mult mai firesc decat ne lasa sa intuim tot ceea ce citim pe acest subiect.