De ce regimul de viață pe bază de plante este adoptat de budiști/ Călugăr budist: „Trei motive pentru o dietă vegetariană”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Trebuie să mâncăm pentru a hrăni corpul, nu pentru divertisment.” Aceasta este una dintre premisele de bază ale lui Lama Rinchen, călugăr budist și maestru de meditație format în tradiția tibetană. Originar din Uruguay, acesta a împărtășit într-un interviu e secretele stilului de viață al călugărilor budiști și modul în care aceștia își mențin o formă fizică și mentală optimă.

Maestrul de meditație explică de ce alimentația conștientă este fundamentală pentru corp și minte, o filozofie care se conectează direct cu una dintre cele mai vechi practici ale budismului, scrie ABC.

Alimentația holistică și postul intermitent

Lama Rinchen apără cu tărie dieta vegetariană și postul intermitent ca piloni centrali ai unei existențe armonioase. „Dacă nu există sănătate, nu există nimic”, afirmă el, subliniind importanța unei abordări holistice care integrează obiceiurile zilnice, odihna și nutriția. În opinia sa, cele mai multe erori în dezvoltarea personală apar atunci când ne concentrăm pe un singur aspect, în loc să privim bunăstarea ca pe un tot unitar.

În acest context, alimentația conștientă devine esențială. Aceasta se potrivește perfect cu una dintre cele mai vechi practici budiste: postul intermitent. Urmând învățăturile lui Buddha, maestrul recomandă consumul de alimente doar dimineața și până la prânz (aproximativ ora 13:00), evitându-se complet mesele de seară, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi călătoriile sau nevoile energetice punctuale.

Cele 3 motive din spatele unei diete bazate pe plante

Deși a devenit vegetarian înainte de a trece la budism, Lama Rinchen susține o dietă bazată în principal pe vegetale din trei mari considerente:

• Sănătatea și digestia: Alimentele de origine vegetală sunt mult mai ușor de procesat de către organism, îmbunătățind digestia și nivelul general de energie.

• Compasiunea față de animale: Reducerea directă a suferinței pe care oamenii o provoacă în mod inutil regnului animal.

• Sustenabilitatea planetei: Pentru a susține o populație globală atât de mare, consumul de plante, legume și fructe este mult mai avantajos pentru resursele pământului.

Cu toate acestea, călugărul precizează că nu este vorba despre o regulă rigidă. Consumul de proteine animale poate fi acceptat în viziunea budistă dacă organismul o cere sau o impun anumite condiții de sănătate. Secretul stă, din nou, în „a mânca cu conștiință”.

Capcana mâncatului emoțional

Un alt punct central în filozofia maestrului de meditație este gestionarea dorințelor de moment. Lama Rinchen descrie impulsul de a pofti sau de a consuma în exces ca pe un „flux” sau o „maree” care îi trage pe oameni în jos fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți.

Această lipsă de control îi împinge pe oameni spre decizii dăunătoare, cum ar fi mâncatul excesiv pe fond emoțional (pentru a umple goluri sau a gestiona stresul). Prin conștientizare și disciplină, mâncarea își reia rolul de combustibil pentru viață, eliberând mintea de sub dictatura poftelor.