Sushi-ul servit în Europa sau în Statele Unite nu este o copie fidelă a celui din Japonia, iar acest lucru nu este neapărat o greșeală.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit lui Cătălin Petrescu, bucătăria japoneză, atunci când iese din granițele ei, se adaptează inevitabil contextului local.
Fiecare țară își adaptează preparatele
„În fiecare țară este adaptată. În niciun caz nu este perfect ca în Japonia”, spune bucătarul, care este de părere că diferențele apar atât din disponibilitatea ingredientelor, cât și din gusturile publicului. În afara Japoniei, sushi-ul ajunge să fie modelat de piață, de preferințe și, mai ales, de personalitatea fiecărui chef.
Această adaptare deschide ușa către reinterpretări. Chef Cătălin Petrescu vorbește despre combinații pe care le propune în meniurile sale, precum sushi cu foie gras – un ingredient aproape inexistent în tradiția niponă – sau asocieri cu caviar românesc și alte produse locale. Pentru el, astfel de alegeri nu sunt o abatere, ci o formă de expresie.
„Fiecare bucătar își pune amprenta”, explică el, iar rezultatul este, de multe ori, un sushi de tip fusion. Tehnica de bază rămâne, însă ingredientele și construcția gustului pot fi adaptate. Tocmai această libertate creativă face ca sushi-ul din afara Japoniei să fie într-o continuă dezvoltare.
Diferența dintre autentic și reinterpretat nu ține doar de ingrediente, ci și de intenție. În Japonia, tradiția este extrem de strictă și bine definită. În Europa, bucătăria japoneză devine un teren de experiment, unde rigoarea tehnică se întâlnește cu identitatea locală.
Sushi-ul din afara Japoniei nu este o replică, ci o evoluție. Iar pentru unii bucătari, tocmai această adaptare este cea care îl menține relevant și viu.

FOTO Artlist





