colaj foro g4food.ro
Ce te face să lași o carieră de 20 de ani în televiziune, pentru un domeniu complet nou? Pentru Marius Tatu, răspunsul a fost clar: dronele și agricultura viitorului. Și încă ceva: în pandemie, și-a dat seama că afacerile care vor dăinui, în orice condiții, sunt cele legate de mâncare.
``
Fondator TMC Drone Solutions, el este unul dintre oamenii care a adus tehnologia dronelor în fermele din România, după o reconversie profesională spectaculoasă, de la televiziune la agritech.
După 20 de ani în televiziune, a ales agricultura văzută de sus
Când a pornit businessul cu dronele, Marius Tatu, membru al Comunității Antreprenorilor Tineri din Agricultură, nu avea concurență pe această piață nouă. Acum 5 ani, în cumplitul an al pandemiei, dronele agricole erau văzute în România mai degrabă ca o curiozitate, sau ca o ultimă soluție de avarie, a spus acesta, la podcastul ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
Astăzi, ele sunt din ce în ce mai prezente în ferme, iar drumul până aici a fost deschis de câțiva pionieri. Unul dintre ei este Marius Tatu, fondator TMC Drone Solutions, care a făcut o reconversie profesională spectaculoasă: după 20 de ani în televiziune, a ales agritech-ul și agricultura văzută „de sus”.
Astăzi, dronele sunt din ce în ce mai prezente în ferme, iar practica și inovația au luat-o înainte legiferărilor în acest domeniu. Noua lege adoptată de Senat a stârnit nenumărate valuri și îngrijorări printre asociațiile de apicultori, care cer ”interzicerea legii”, lege care n-a fost încă votată de Camera Deputaților!
Marius Tatu: ”Tinerii intră din ce în ce mai mult în ferme. Cu ei discuți altfel!”
La început, spune Marius Tatu, totul a fost foarte greu. Mergea prin țară, să le prezinte fermierilor dronele și ce pot face cu ele, dar, de cele mai multe ori era dat afară din curte, cu maximă neîncredere.
Pentru că fermierii nu aveau încredere în drone și, de cele mai multe ori, nici informațiile necesare pentru a înțelege ce pot face acestea. „Primii clienți nu ne-au sunat pentru că au crezut în drone, ci pentru că nu mai aveau alternativă. Plouase foarte tare, nu puteau intra cu utilajele în câmp și trebuia aplicat urgent un tratament”, povestește el.
Așa a început totul: o urgență, un test, apoi o confirmare practică. Experiențele reușite s-au transmis rapid între fermieri. „Nu toată lumea are acces la internet sau caută soluții noi. Informația s-a dus din fermă în fermă. Dintr-un fermier s-au făcut doi, din doi, patru. Eu văd o creștere constantă și o deschidere tot mai mare”, spune azi, fondatorul TMC Drone Solutions.
Un rol important îl joacă și schimbul generațional: „Tinerii intră din ce în ce mai mult în ferme. Cu ei discuți altfel: sunt mai deschiși la tehnologie, caută soluții pentru reducerea costurilor și eficientizare.”
Porumbul și rapița sunt campioane la eficiență
Din experiența acumulată în teren, Marius Tatu spune că cele mai bune rezultate ale dronelor se văd în culturile de porumb și rapiță.
Porumbul, care poate ajunge la 3–4 metri înălțime, pune mari probleme în anumite momente-cheie:
„Sunt situații când cultura este foarte înaltă și necesită un tratament urgent. Nu mai poți intra cu nicio mașină fără să distrugi plantele. Cu drona, aplici tratamentul fără să atingi cultura”, explică el.
La rapiță, avantajul major apare în perioada de înflorire. „Cu metodele convenționale, scuturi florile și pierzi producție. Drona aplică tratamentul de la 2,5–3,5 metri deasupra culturii, fără să afecteze florile. Diferența se vede direct în producția finală.”
Sunt 300–500 de drone la nivel național!
Deși dronele sunt puternice din punct de vedere tehnic, cel mai mare „dușman” rămâne vântul. Nu pentru dronă în sine, ci pentru particulele foarte fine de soluție care pot fi purtate în afara parcelei tratate. „Deriva poate afecta culturile vecinilor. Au existat cazuri în care livezi întregi au fost compromise din cauza aplicărilor făcute în condiții nepotrivite”, avertizează Tatu.
Aceasta este, de fapt, una dintre marile probleme ale pieței: utilizarea dronelor de către persoane necalificate. „Sunt 300–500 de drone la nivel național, ceea ce pare puțin raportat la suprafața agricolă a României. Problema nu este numărul lor, ci modul în care sunt folosite. De multe ori, acestea sunt folosite‘după ureche’. Asta strică randamentul și, mai grav, imaginea tehnologiei.”
El își amintește situații în care fermierii au refuzat din start orice discuție despre drone, după experiențe negative anterioare. „E foarte greu să recâștigi încrederea fermierului, odată ce aceasta a fost pierdută.”
„Realitatea din câmp nu se pupă cu internetul”
Un alt subiect sensibil este cel al promisiunilor nerealiste. „Pe internet se vehiculează ideea că o dronă face 120–150 de hectare pe zi. Da, poate, dar doar în condiții ideale, extrem de rare. În aproape cinci ani, eu am întâlnit o singură parcelă care a permis aplicarea pe 102 hectare într-o zi”, spune Marius Tatu.
În practică, lucrurile depind de mărimea parcelelor, cantitatea de soluție aplicată, condițiile meteo și logistica din teren. „Realitatea din câmp nu se pupă cu internetul”, subliniază el.
Costurile reflectă și ele această realitate. O dronă profesională costă între 25.000 și 35.000 de euro, iar serviciile se taxează, de regulă, între 80 și 120 de lei pe hectar, în funcție de complexitatea lucrării.
Piața dronelor are nevoie de reguli clare
Domeniul dronelor agricole a funcționat mult timp într-o zonă gri, însă lucrurile încep să se clarifice. Noua legislație discutată în Parlament aliniază dronele la celelalte utilaje de aplicare a tratamentelor. „Este un pas important. Dronele nu au fost interzise niciodată, dar acum avem un cadru legal mai clar”, spune Marius Tatu.
Un lucru rămâne esențial: profesionalizarea. „Tehnic, oricine poate cumpăra o dronă. Dar și o dronă este ca o mașină. Nu poți să conduci o dronă dacă n-ai un permis. Permisul respectiv, ca să devii un pilot de dronă, îl obții în urma unui curs pe care îl parcurgi pe site-ul autorității civile române, după care susții un examen, pe care trebuie să-l promovezi. Numai în baza acestui examen obții permisul care-ți permite să ridici o dronă în aer”, a spus Marius Tatu, la podcastul ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
Privind înainte, fondatorul TMC Drone Solutions este optimist, dar realist. „Nu e o tehnologie magică, nu e o jucărie. Este un instrument foarte eficient, dacă este folosit corect. Iar agricultura românească are nevoie de soluții eficiente, nu de recorduri pe hârtie.”
