Un obicei simplu legat de alimentație ar putea avea efecte importante asupra stării de bine / Ce arată studii recente făcute de profesorii de la Oxford

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un obicei simplu legat de alimentație ar putea avea efecte importante asupra stării de bine: să mâncăm împreună cu alte persoane. Cercetările citate de BBC asociază mesele luate în compania familiei sau a prietenilor cu un risc mai mic de depresie, o stare de bine mai bună și, posibil, o sănătate cerebrală mai bună pe termen lung.

Obiceiul poartă numele de „commensality”, termen folosit pentru a descrie actul de a lua masa împreună. Nu este vorba despre o dietă sau despre un aliment anume, ci despre componenta socială a mesei.

„Împărțirea meselor este un mecanism esențial pentru consolidarea relațiilor, construirea încrederii și conectarea cu ceilalți”, explică Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie și științe comportamentale la Universitatea Oxford.

Mesele împreună și sănătatea mintală

O parte importantă a cercetărilor s-a concentrat asupra legăturii dintre mesele luate în compania altora și sănătatea mintală.

Un studiu realizat de Xinyi Wang și colegii săi de la Zhejiang Provincial Centre for Disease Control and Prevention din China a analizat 9.361 de femei cu vârsta de cel puțin 60 de ani. Cercetătorii au observat că numărul persoanelor care stăteau la masă împreună cu participantele era un predictor al riscului de depresie. Asocierea s-a menținut și după luarea în calcul a unor factori precum starea generală de sănătate, situația financiară și faptul că persoana locuia sau nu singură.

Rezultatele altor cercetări merg în aceeași direcție. Cercetătorii japonezi au constatat că persoanele cu vârste între 65 și 74 de ani care locuiau cu familia, dar obișnuiau să mănânce singure, aveau de cinci ori mai multe șanse să dezvolte simptome depresive decât cele care luau masa în mod regulat în compania altora.

Datele din World Happiness Report susțin, de asemenea, această asociere. În 2024, un set de întrebări despre obiceiurile alimentare a fost inclus într-o analiză globală realizată pe aproximativ 150.000 de persoane. Participanții au fost întrebați cât de des au luat prânzul sau cina cu cineva cunoscut în ultima săptămână.

Potrivit echipei coordonate de De Neve, cu cât oamenii au împărțit mai multe mese cu alte persoane, cu atât au obținut scoruri mai ridicate la indicatorii standard de bunăstare emoțională. Asocierea cu satisfacția față de viață a fost comparabilă cu cea observată pentru factori precum statutul profesional și venitul relativ.

De ce ne face bine să mâncăm împreună

Cercetătorii avertizează că mesele în compania altora pot fi și un indicator al unei vieți sociale mai active. Cu alte cuvinte, nu este clar cât din efect se datorează mesei în sine și cât se explică prin relațiile sociale ale persoanei.

Există însă și o posibilă explicație biologică. Antropologul biologic Robin Dunbar, de la Universitatea Oxford, susține că alimentația activează sistemul endorfinelor, substanțe asociate cu starea de bine. Acest mecanism ar putea contribui la consolidarea legăturilor dintre oameni în timpul unei mese.

Prezența altor persoane ar putea influența chiar și modul în care percepem gustul alimentelor. Într-o serie de studii realizate de Erica Boothby, de la Universitatea Pennsylvania, participanții care au mâncat ciocolată în compania unei alte persoane au evaluat-o ca fiind mai gustoasă.

Mesele luate singuri și sănătatea creierului

Legătura dintre alimentația în compania altora și sănătate ar putea depăși sfera stării de spirit.

Un studiu realizat în Japonia în 2025 a identificat volume cerebrale mai reduse în anumite regiuni asociate funcțiilor cognitive, inclusiv în lobul temporal medial și hipocamp, la persoanele care mâncau în mod regulat singure. Cercetătorii au observat că o parte dintre diferențe putea fi explicată prin alimentație, deoarece persoanele care mănâncă singure tind să consume alimente mai puțin nutritive. Diferențele nu au fost însă explicate în totalitate prin dietă.

Autorii au avansat ipoteza că plăcerea asociată meselor împreună și sprijinul social pot contribui la reducerea stresului, un factor de risc pentru declinul neuronal. O altă posibilă explicație este stimularea cognitivă oferită de conversațiile purtate în timpul mesei.

Participanții la studiu aveau funcții cognitive normale la momentul cercetării, însă autorii au avertizat că modificările observate ar putea, în timp, să favorizeze apariția demenței.

Italia, un model pentru cultura meselor împreună

Frecvența meselor luate în compania altora diferă considerabil de la o țară la alta. Potrivit datelor prezentate în World Happiness Report, în Japonia oamenii împart, în medie, mai puțin de patru mese pe săptămână. În Marea Britanie și Statele Unite, media este de aproximativ șapte-opt mese, în timp ce în Italia ajunge aproape de nouă.

Italia are o cultură alimentară în care masa reprezintă și un moment de socializare. UNESCO a subliniat, atunci când a inclus gastronomia italiană pe lista patrimoniului cultural imaterial, rolul meselor în conectarea familiei și comunității, acasă, în școli sau în cadrul festivalurilor și altor reuniuni sociale.

În aceeași direcție, mișcarea Slow Food, fondată în Italia în urmă cu 50 de ani ca reacție la popularitatea tot mai mare a fast-foodului, promovează protejarea tradițiilor locale și consumul sustenabil, dar și importanța meselor împărtășite.

„În Italia, împărțirea hranei este o filozofie în sine: să gătești împreună și să participi la pregătirea alimentelor care ajung pe masă”, spune Barbara Nappini, președinta Slow Food Italia.

FOTO: Dreamstime/Monkey Business Images

Ce putem face dacă mâncăm prea des singuri

Izolarea socială poate face însă ca mesele împreună să devină mai rare. Soluția poate fi mai simplă decât pare: să invităm pe cineva la masă.

Cercetările din domeniul relațiilor sociale arată că oamenii tind să subestimeze cât de mult sunt apreciați de ceilalți și cât de mult își doresc aceștia să petreacă timp împreună. O masă poate deveni astfel o ocazie simplă pentru conversație și apropiere.

Pentru persoanele care nu au cu cine să ia masa, există inclusiv inițiative tehnologice. În 2019, antreprenorul italian Paolo Bavaro a fondat aplicația Tablo, destinată conectării persoanelor care vor să ia masa împreună. Platforma a fost utilizată de peste 300.000 de ori, iar utilizatorul mediu are aproximativ 30 de ani. Bavaro spune că aplicația nu este concepută ca platformă de dating, ci ca o modalitate de a extinde cercul social.

Un experiment realizat de psihologul Jamil Zaki, de la Stanford University, a mers într-o direcție similară. Studenți timizi au fost încurajați să participe la întâlniri informale, numite „platonic dates”, într-o cafenea din campus. Intervenția le-a crescut încrederea socială, iar Zaki consideră că astfel de inițiative pot avea efecte pe termen lung.

Pentru sănătate, alimentația nu înseamnă doar ceea ce punem în farfurie. Modul în care mâncăm și oamenii alături de care luăm masa pot fi, la rândul lor, parte din ecuația stării de bine.