Alimentația este influențată de faptul că mâncăm singuri sau cu ochii în telefon. Studiu: dispozitivelor digitale ne afectează în timpul mesei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Acordăm atenție la ceea ce mâncăm, analizăm care alimente sunt sănătoase și care nu, ne schimbăm coșul de cumpărături și suntem mereu la curent cu ultimele știri despre nutriție, dar cum mâncăm nu prea ne interesează. Suntem atenți la momentul mesei, la actul în sine de a mânca, sau doar la ceea ce avem în farfurie, se întreabă El Pais?

Un studiu realizat de Societatea Spaniolă de Neurologie, Universitatea „Rey Juan Carlos” și Centrul de Cercetare Biomedicală Online pentru Obezitate și Nutriție din cadrul Institutului de Sănătate „Carlos III” analizează exact acest fenomen. Cercetarea combină biometria, inteligența artificială și chestionarele aplicate atât pe populația generală, cât și în mediul clinic.

Obiectivul principal al studiului este de a analiza influența dispozitivelor digitale asupra emoțiilor și comportamentelor alimentare, atât la prepararea mâncării de casă, cât și la consumul alimentelor procesate. De asemenea, cercetarea evaluează modul în care mâncatul de unul singur sau în compania altora, utilizarea telefonului mobil la masă și posibila interacțiune cu dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar (TCA) influențează organismul. Scenariile analizate au inclus teste controlate în laborator, dar și reproducerea acestora în mediul casnic.

Mâncatul cu ecran în față duce la pierderea semnalului de sațietate

O primă concluzie majoră a cercetării arată că utilizarea telefonului mobil în timpul mesei scade atenția acordată semnalelor interne ale corpului. Într-o lume orientată spre productivitate, multe persoane care mănâncă singure consideră masa un simplu act formal înainte de a trece la următoarea sarcină. Acest lucru le face să nu mai fie atente la modul în care mănâncă, ci doar la alimentele alese.

Consumul de conținut pe rețelele sociale în timpul mesei afectează direct atenția, determinând o accelerare a ritmului de mâncat. Oamenii se deconectează de la semnalele naturale de foame și sațietate, rămânând hiperconectați la stimulii externi (telefon, muncă, notificări).

Studiul arată că atunci când mâncăm cu telefonul în mână:

• Consumăm mai multă hrană: Se înregistrează un aport caloric cu aproximativ 30% mai mare.
• Pierdem autoreglarea: Oprim masa doar atunci când farfuria s-a golit, fără ca acest lucru să însemne că suntem sătui sau satisfăcuți.
• Percepția senzorială se modifică: Receptăm mult mai puțin gustul, textura și cantitatea reală de mâncare consumată.

Senzația de sațietate durează în medie 30 de minute până când este înregistrată de hipotalamus. Dacă mâncăm pe repede înainte, creierul nu are timp să perceapă semnalul, ceea ce duce la gustări ulterioare. Deși ciugulit-ul după masă nu ar fi o problemă în sine, el generează adesea sentimente de vinovăție și stări de frustrare.

Singur sau în companie

Experiența mesei se schimbă radical în funcție de prezența altor persoane. Mâncatul în companie poate modifica viteza, durata și cantitatea de hrană consumată:

• Mesele mai lungi: Cadrul social relaxat tinde să crească aportul alimentar, deoarece oferă mai mult timp pentru a îți pune mai multe porții.
• Mesele scurte: Ritmul devine mai rapid și masa mai scurtă dacă persoana se simte privită sau judecată de cei din jur.

Starea emoțională joacă, de asemenea, un rol direct în alegerile alimentare. În momente de stres, anxietate, plictiseală sau tristețe, tendința este de a alege mâncăruri mai hipercalorice și apetisante. Când emoțiile sunt intense, deciziile devin impulsive și mai puțin conștiente. Mâncarea îndeplinește adesea o funcție de reglare emoțională imposibil de ignorat.

Mâncatul este mai mult decât o listă de calorii

Prin urmare, evaluarea alimentației unei persoane nu se poate limita la calitatea nutrițională a farfuriei, ci trebuie să includă factorii sociali, de mediu și psihologici:

• Timpul disponibil, nivelul de stres, prezența altor persoane și utilizarea ecranelor influențează direct modul în care mâncăm.
• A mânca repede, distras sau sub presiune nu este o simplă lipsă de responsabilitate individuală, ci reflectarea unui stil de viață care îngreunează conexiunea cu propriul corp.

Pentru a îmbunătăți alimentația, nu este suficient să le spunem oamenilor ce să mănânce, ci trebuie să analizăm cum mănâncă, în ce condiții și ce loc ocupă mâncarea în viața lor de zi cu zi. Pentru a înțelege cu adevărat alimentația cuiva, nu este de ajuns să privim farfuria, trebuie să privim întregul context în care se ia masa.