Mâncăm aceleași legume la nesfârșit, deși în lume există peste 1.400 de specii comestibile. Oamenii de știință avertizează asupra pierderii biodiversității

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deși în lume există peste 1.480 de specii de legume comestibile, alimentația noastră se bazează pe un număr relativ mic de culturi. O echipă internațională de cercetători avertizează că pierderea biodiversității legumelor și concentrarea agriculturii asupra câtorva specii cunoscute reprezintă o problemă atât pentru diversificarea alimentației, cât și pentru capacitatea agriculturii de a se adapta la schimbările climatice.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences și realizat de o echipă internațională de cercetători, cere un efort global coordonat pentru a conserva și utiliza mai bine varietățile tradiționale de legume, speciile mai puțin cultivate și rudele sălbatice ale culturilor agricole.

Printre exemplele evidențiate de cercetători se numără planta-păianjen în Africa, pepenele amar în Asia și slippery cabbage, o legumă tradițională din regiunea Pacificului. Astfel de culturi, adesea puțin studiate și subutilizate, ar putea contribui la diversificarea alimentației și la dezvoltarea unor sisteme agricole mai rezistente la schimbările climatice.

„Soluția nu este pur și simplu să cultivăm mai multe legume. Este și să cultivăm mai multe tipuri de legume”, a declarat Maarten van Zonneveld, cercetător în domeniul agriculturii și autor principal al studiului, potrivit Food and Wine.

Peste 1.480 de specii de legume comestibile, dar doar o parte ajunge frecvent în farfurii

Cercetătorii au identificat peste 1.480 de specii de legume comestibile la nivel mondial, însă numărul real ar putea fi chiar mai mare. Multe dintre acestea sunt puțin cercetate și folosite în mod limitat, deși au un rol important în alimentația și sistemele agricole locale.

În schimb, producția, cercetarea și ameliorarea plantelor se concentrează în mare măsură asupra unui grup restrâns de culturi comerciale. Roșiile, ardeii, morcovii, salata, ceapa, varza și alte legume familiare domină rafturile magazinelor și o mare parte din cercetarea agricolă.

Această concentrare poate deveni o vulnerabilitate, avertizează autorii studiului. Biodiversitatea legumelor include nu doar speciile cultivate, ci și varietățile lor tradiționale și rudele sălbatice, care pot conține caracteristici utile pentru adaptarea culturilor la căldură, secetă, dăunători și boli.

Biodiversitatea legumelor este în declin

Cercetătorii avertizează că diversitatea genetică a legumelor este în scădere. Aproximativ 80% dintre studiile analizate de autori și care au urmărit pierderea diversității genetice a legumelor au documentat scăderi semnificative în ultimul secol.

În plus, dintre rudele sălbatice ale 79 de culturi majore de legume evaluate din perspectiva riscului de extincție, aproximativ una din patru este amenințată cu dispariția.

„Biodiversitatea legumelor este unul dintre cele mai mari atuuri ale lumii pentru îmbunătățirea dietelor și adaptarea agriculturii la schimbările climatice. Dar o pierdem exact în momentul în care avem cea mai mare nevoie de ea”, a declarat Colin Khoury, specialist în conservare și coautor al cercetării.

„Conservarea biodiversității legumelor nu înseamnă doar protejarea trecutului. Înseamnă să ne asigurăm mai multe opțiuni pentru viitor”, a adăugat acesta.

Mâncăm prea puține legume, dar și o varietate prea mică

Problema biodiversității este legată și de consum. Potrivit cercetătorilor, populația globală consumă, în medie, cu aproape 40% mai puține legume decât nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Cercetătorii susțin că o gamă mai largă de legume cultivate și disponibile pentru consum ar putea contribui atât la diversificarea alimentației, cât și la dezvoltarea unor sisteme alimentare mai adaptate condițiilor locale.

Multe legume tradiționale și subutilizate sunt deja adaptate condițiilor de mediu în care sunt cultivate și pot avea un rol important în culturile și bucătăriile locale. Unele sunt, de asemenea, bogate în vitamine și minerale, însă beneficiază de mult mai puțină atenție în cercetare, programele de ameliorare și strategiile de conservare decât culturile comercializate la scară largă.

Ce propun cercetătorii pentru protejarea biodiversității legumelor

Autorii studiului propun patru direcții principale de acțiune:

conservarea și restaurarea varietăților tradiționale de legume și a rudelor lor sălbatice;
extinderea cercetării, a programelor de ameliorare și a accesului la resurse genetice diverse;
creșterea producției, disponibilității și consumului unei game mai largi de legume;
integrarea biodiversității legumelor în politicile privind agricultura, sănătatea, educația, clima și biodiversitatea.

„O mare parte din biodiversitatea legumelor de care avem nevoie există încă, în varietățile tradiționale și în rudele lor sălbatice”, a explicat Maarten van Zonneveld. „Urgența este să o conservăm în mod corespunzător, astfel încât să o putem folosi cu înțelepciune pentru a diversifica alimentația în contextul schimbărilor climatice.”

Pentru cercetători, miza nu este doar conservarea unor plante pe cale de dispariție. Este și crearea unor condiții în care mai multe dintre aceste legume să poată fi cercetate, cultivate, vândute și, în cele din urmă, consumate.