Sursa foto: Pexels / Pavel Danilyuk Vine o vreme în viața fiecărui om când îl bate gândul perfecțiunii. Când vine vorba de mâncat, îți ajunge cuțitul la os și te superi pe tine. Pe tine, pe obiceiurile tale, pe lăcomia ta, pe mama pe care ai văzut-o mâncând compulsiv în copilărie sau pe mama pe care, dimpotrivă, ai văzut-o mâncând perfect și te dojenește acum că ai kilograme în plus. Și te iei singur de ciuf și te scoți la tablă și iți dai nota 4, ca de fiecare dată. Ți se pare că nimic nu faci bine, că nu ești în stare să termini nimic din ceea ce îți propui, că o să eșuezi, că nu știi cum naiba reușesc alții atât de repede și bine să aibă kilogramele alea perfecte. Care e secretul lor?
1. Știu sigur că unul dintre secrete este că nu renunță. Da, au mâncat o pizza. Ok. Mâine o să mănânce iaurt cu semințe și ciorbă. Poimâine tot așa. NU stau să plângă pe resturile alea de la pizza o săptămână. Dialogul ăla de dojenire durează mai puțin sau nu există la ei.
2. Pariază pe ei. O dată în viața asta ce-ar fi să crezi și tu că ești bun la ceva? Sigur, nu perfectul Pământului, dar ceva ceva acolo tot ai făcut și tu bine în viață asta. Oamenii ăia din jurul tău nu te laudă degeaba. Oamenii ăia pe care i-ai ajutat acum o jumătate de an și încă te mai țin minte chiar nu mint. Sigur ar avea altceva de făcut cu viața lor decât să-și piardă vremea cu mesaje mincinoase de pe urma cărora nu câștigă nimic. Învață să te iubești. Cât de ușor am tastat cuvintele astea și ce greu e de făcut lucrul ăsta. Doamne, cât de ușor le iertăm altora tot răul făcut și cât de greu ne iertăm pe noi înșine! Nu știm să ne iubim. Nu ne-a învățat nimeni asta, iar la vârsta maturității e ca și cum te încalți cu cizmele invers. Cam așa mergi pe drumul pe care înveți în sfârșit să te iubești pe tine însuți.
3. Mâncatul sănătos, slăbitul merg foarte bine și dacă nu ești în fiecare zi de 10. Slavă Domnului că lucrurile merg și de pe la un 6 în sus așa. Nu cu viteza sunetului, dar merg. Dacă azi simți că n-o să poți să fi de 10, străduiește-te ca măcar jumătate din mese să fie în parametri normali.
4. Că să poți face exercițiul acesta pe timp îndelungat, trebuie să fi liniștit cu felul în care mănânci. Dacă azi vrei să mănânci un covrig la micul dejun, oprește-te în drumul tău la covrigăria aia la care ți se scurg ochii de o săptămână și cere un covrig. Sigur că azi noapte ai visat că cereai trei. Hai ia un covrig și un iaurt și hai și o apă și gata, Sfânta Treime e asigurată. Îți zic că o să aduni resturile alea de semințe ca cea mai abilă pasăre colibri. Dar mănâncă acel covrig conștient, nu în fugă pe stradă. Stai și mănâncă-l conștient și întreabă-te ce anume îți iei tu din el. Frânturi de copilărie, libertatea din studenție, faptul că îl cumpărai tatălui tău și-l duceai la spital, faptul că bunica vă aștepta acasă cu plăcinte calde, că mama te ducea la cofetărie după ceremonia de sfârșit de an… ceva, ceva există acolo în sufletul tău. Ceva de care sufletului îi e dor, ceva de care are nevoie ca să bandajeze o rană din prezent. Foamea pe care o simți nu are absolut nicio treabă cu stomacul. Căldura aia de o simți la trap prin vene e compusă din bucăți din sufletul tău ce se vrea întregit.
5. Fă-ți ordine în viață ca să poți avea ordine pe masă. Hai că iar am tastat foarte rapid ceva greu. Greu sau nu. Depinde de timing. La un moment dat ordinea asta ți-o face universul dacă ție îți e prea greu. Citisem undeva că Dumnezeu te scoate el singur din situațiile nepotrivite din care nu ai puterea să ieși. Ce să zic… daca e ordin, cu plăcere!
Mâncatul emoțional e unul dintre factorii de îngrășat cei mai importanți în ziua de astăzi. Cu cât vulcanul din tine e mai liniștit, cu atât vei putea să mănânci fix cât are nevoie trupul tău. Și azi și mâine și pe o perioadă cât mai mare.
6. Nu mai aștepta momentul perfect să acționezi. Așteptăm primăvara, vara, toamna și iarna ca să slăbim. Așteptăm să ne schimbăm jobul, să crească cel mic, să treacă revelionul, să dăm examenul… și tot așa. De fapt, ce poți face este să faci schimbările de care ai nevoie în ritmul tău. Mai puțin în timpul examenului, de exemplu, sau concediului și mai mult după ce acestea trec. Dar cumva acolo în tine să fii mereu în alertă pe subiectul ăsta. Alertă e mult spus. E mai mult ceva ce știi că vrei să se întâmple cu tine pentru că o să-ți aducă bucurie și în care ești dispus să investești timp și suflet zi de zi. Ca atunci când respiri. Știi că asta te ține în viață și dacă te-ai concentra prea mult pe gest ori te hiperventilezi, ori te sufoci. Cam așa și cu slăbitul. Fără obsesii, fără eforturi supraomenești, dar și fără renunțare.
