Avem grijă ce cumpărăm, citim etichete (sper), alegem alimente cât mai proaspete și încercăm să gătim sănătos. Dar câtă atenție acordăm felului în care păstrăm mâncarea după ce ajungem acasă? De multe ori, punem totul în frigider, acolo unde găsim un loc liber, fără să ne gândim că temperatura nu este aceeași peste tot și că unele alimente se pot altera mai repede dacă nu sunt depozitate corect. Și pentru că ne grăbim, de multe ori, punem mâncarea cu tot cu ambalajele ei mult prea multe.
Un frigider bine organizat nu înseamnă doar ordine și economie. Înseamnă mai puțină risipă alimentară, păstrarea calității alimentelor și, mai ales, reducerea riscului de îmbolnăvire. Nu toate alimentele trebuie ținute la rece, nu toate rezistă la fel de mult și, foarte important, nu orice mâncare care miroase bine mai este neapărat sigură pentru consum.
Temperatura frigiderului ar trebui menținută între 0 și 4°C, ideal în jur de 3–4°C, iar congelatorul la -18°C sau mai puțin. Un termometru de frigider este util, mai ales dacă aparatul nu afișează temperatura reală.
Nu este bine nici să înghesuim foarte multe alimente, pentru că aerul rece trebuie să circule. Dacă blocăm gurile de ventilație sau lipim legumele de peretele din spate, unele produse pot îngheța parțial, în timp ce altele nu se răcesc suficient. Daca păstram frecvența de aprovizionare săptămânală, cu siguranță nu veți umple frigiderul cu multe produse.
De multe ori este suficient doar sa ne uitam pe desenele înscrise pe frigider si vom așeza corect alimentele.
Rafturile superioare și cele din mijloc: aici putem păstra iaurturi, brânzeturi, lapte, alimente gata de consum și preparate gătite, în recipiente închise.
Raftul inferior: este locul potrivit pentru carnea crudă, peștele și carnea de pasăre, în recipiente etanșe sau tăvi care împiedică scurgerea lichidelor peste alte alimente. Nu punem niciodată carnea crudă deasupra unei salate sau a mâncării deja preparate.
Sertarele pentru legume și fructe: sunt concepute pentru a menține o umiditate potrivită produselor proaspete.
Ușa frigiderului: este una dintre zonele cu temperatură mai variabilă, deoarece o deschidem frecvent. Aici putem păstra sosuri, muștar, ketchup, nuci si seminte in ambalaje deja deschise și alte produse care tolerează mai bine aceste variații, respectând indicațiile de pe ambalaj. Laptele, carnea și preparatele foarte perisabile sunt mai bine protejate pe rafturile interioare unde temperatura este mai scazuta si constanta.
Pentru un frigider care funcționează la maximum 4°C, putem folosi următoarele intervale orientative:
| Carne crudă de pui sau curcan | 1–2 zile |
| Carne crudă de vită sau porc, bucăți întregi | 3–5 zile |
| Carne tocată crudă | 1–2 zile |
| Pește crud | 1–2 zile |
| Ouă crude, în coajă | 3–5 săptămâni |
| Ouă fierte tari, cu sau fără coajă | Maximum 7 zile |
| Supe, ciorbe și măncare gătită | 3–4 zile |
| Carne gătită | 3–4 zile |
| Orez și paste gătite | De preferat 1–2 zile pentru orez; până la 3–4 zile pentru paste, dacă sunt răcite și depozitate corect |
| Legume gătite | 3–4 zile |
Aceste intervale presupun răcire rapidă (nu lasam mancarea sa se raceasca ea la temperatura camerei pe parcursul a multor ore), igienă corespunzătoare și temperatură constantă. Dacă pe ambalaj există o dată-limită de consum sau instrucțiuni mai restrictive, le respectăm pe acelea.
Aici facem una dintre cele mai frecvente greșeli. Gătim o oală mare de ciorbă sau tocăniță, o lăsăm câteva ore pe aragaz să se răcească și abia apoi o punem în frigider.
Problema este că mâncarea rămasă mult timp la temperatura camerei poate permite multiplicarea bacteriilor. Regula generală este să refrigerăm preparatele perisabile în cel mult două ore de la gătire sau într-o oră dacă temperatura ambientală depășește 32°C.
Cel mai bine este să împărțim mâncarea în recipiente mai mici, cu capac. Astfel, se răcește mai repede și putem scoate din frigider doar porția de care avem nevoie. Nu trebuie să așteptăm până când preparatul ajunge complet la temperatura camerei. Mâncarea caldă poate fi introdusă în frigider, iar pentru cantitățile mari putem accelera răcirea folosind o baie cu apă rece sau gheață.
Putem păstra mâncarea și într-o oală, dacă aceasta este suficient de mică și permite răcirea rapidă, dar o oală mare și adâncă nu este alegerea ideală. În plus, dacă încălzim zilnic întreaga cantitate, o răcim și o punem din nou în frigider, complicăm inutil păstrarea în siguranță.
O soluție practică este să gătim pentru două zile și să congelăm imediat porțiile pe care știm că nu le vom consuma în următoarele 3–4 zile.
Dacă am deschis un iaurt și am mâncat doar jumătate, îl putem pune înapoi în frigider, dar este important cum procedăm.
Ideal este să scoatem cu o lingură curată cantitatea pe care vrem să o consumăm, apoi să acoperim bine recipientul și să îl refrigerăm imediat. Dacă am mâncat direct din cutie, introducând repetat aceeași linguriță în iaurt, crește riscul de contaminare cu microorganisme din cavitatea bucală.
După deschidere, respectăm instrucțiunile producătorului. Dacă nu există o recomandare specifică, este prudent să consumăm iaurtul în câteva zile, de preferat în 2–3 zile, păstrat la maximum 4°C.
Aceeași regulă se aplică și pentru smântână, brânză proaspătă, hummus sau alte produse din care luăm câte puțin. Folosim ustensile curate, închidem bine ambalajul și nu le lăsăm mult timp pe masă.
Ouăle fierte tari pot fi păstrate în frigider până la 7 zile, indiferent dacă sunt decojite sau nu, cu condiția să fi fost refrigerate în maximum două ore după fierbere.
Cele nedecojite se păstrează mai bine protejate de uscare și de mirosurile altor alimente. Ouăle decojite trebuie puse într-un recipient curat, bine închis.
Dacă pregătim ouă pentru micul dejun sau pentru pachetul de la serviciu, putem fierbe mai multe odată, dar este bine să notăm ziua preparării. Ouăle fierte nu se păstrează la temperatura camerei toată ziua, nici măcar dacă au coaja intactă.
Uneori scoatem din sertar un castravete moale, o salată cu frunze deteriorate sau un dovlecel care pare să fi înghețat. Acest lucru se întâmplă când temperatura locală scade sub 0°C, chiar dacă frigiderul pare reglat corect.
Pentru a evita problema, nu lipim legumele de peretele din spate și nu le așezăm direct în dreptul gurilor de ventilație. Verificăm temperatura cu un termometru și evităm să setăm frigiderul exagerat de rece.
Salata, spanacul, pătrunjelul și alte verdețuri se pot păstra într-o cutie cu un prosop de hârtie care absoarbe excesul de umezeală. Castraveții, dovleceii și ardeii trebuie feriți de zonele în care îngheață alimentele.
Este important și să nu spălăm toate legumele înainte de depozitare dacă nu le putem usca foarte bine. Umezeala în exces favorizează alterarea. Le putem spăla înainte de consum, iar dacă le pregătim în avans, le uscăm și le păstrăm în recipiente curate.
Nu toate fructele au nevoie de frigider imediat după cumpărare.
După ce unele dintre aceste fructe s-au copt, le putem muta în frigider pentru a încetini alterarea. Pepenele întreg poate fi păstrat la temperatura camerei pentru o perioadă scurtă, dar după tăiere trebuie refrigerat prompt.
Cartofii obișnuiți, ceapa uscată și usturoiul se păstrează, în general, într-un loc răcoros, uscat, întunecat și bine ventilat, nu în sertarul frigiderului. Cartofii și ceapa uscată este preferabil să nu stea lipite unele de altele, deoarece condițiile lor optime de păstrare diferă.
Un frigider organizat ne ajută să mâncăm mai bine și să cheltuim mai puțin. Punem în față alimentele care expiră primele, notăm data (sau o ținem minte) la care am gătit preparatele, păstrăm carnea crudă separat de mâncarea gata de consum și verificăm periodic temperatura.
Nu este suficient să mirosim mâncarea pentru a decide dacă mai este bună. Unele bacterii care provoacă toxiinfecții alimentare nu modifică vizibil mirosul, gustul sau aspectul alimentelor.
Un frigider bine organizat nu este un moft și nici doar o chestiune de gospodărie. Este o parte importantă a alimentației sănătoase. Putem cumpăra cele mai bune ingrediente, dar dacă nu știm să le păstrăm corect, pierdem bani, aruncăm mâncare și ne expunem unor riscuri pe care le-am putea evita foarte ușor.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți