Șase roboți au fost angajați într-un magazin din China / Ce s-a întâmplat după 24 de ore

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Șase roboți umanoizi au fost puși să lucreze timp de 24 de ore într-un magazin de proximitate din Shanghai, unde au servit clienți, au preparat cafea, au livrat produse și au aprovizionat rafturile. Deși au îndeplinit împreună 1.730 de sarcini, doar patru dintre ei au trecut evaluarea finală, experimentul evidențiind limitele actuale ale inteligenței artificiale aplicate în activitățile comerciale, notează Interesting Engeneering.

Experimentul, intitulat „Robots Never Clock Out” (Roboții nu ies niciodată din tură), a fost organizat de compania chineză de robotică AGIBOT și s-a desfășurat între 2 și 3 noiembrie 2026, într-un magazin aflat în funcțiune în districtul Xuhui din Shanghai.

Compania a folosit șase roboți umanoizi pe roți, model G2, iar întreaga demonstrație a fost transmisă în direct pe platformele online, unde a atras peste două milioane de spectatori.

1.730 de sarcini îndeplinite în patru intervale de lucru

Cei șase roboți au primit responsabilități diferite, de la interacțiunea cu clienții și manipularea produselor până la prepararea cafelei, servirea mâncării calde și curățenie.

Potrivit datelor comunicate de AGIBOT, în cele 24 de ore, roboții au realizat:

• – 683 de interacțiuni cu clienții;
• – 369 de operațiuni de preluare și livrare a produselor;
• – 147 de comenzi de cafea;
• – 126 de porții de mic dejun servite;
• – 277 de operațiuni de verificare și aprovizionare a rafturilor;
• – 128 de activități de curățare a meselor.

Testul a acoperit patru intervale de activitate: aglomerația de la prânz, vârful de seară, programul de noapte și aglomerația din dimineața următoare, la ora micului dejun.

Organizatorii au urmărit astfel comportamentul roboților în condiții diferite de trafic și în prezența unor situații care nu puteau fi anticipate în totalitate.

Evaluarea a ținut cont de timpul petrecut la lucru, numărul sarcinilor finalizate, feedbackul clienților, viteza de reacție și capacitatea de a gestiona situații neprevăzute.

La final, patru roboți au trecut evaluarea, în timp ce ceilalți doi au fost plasați într-un grup de observație, pentru îmbunătățiri ulterioare.

De ce au eșuat doi dintre roboți

Cele mai mari dificultăți au apărut la activitățile de curățenie și gestionare a stocurilor.

Potrivit publicației TechSpot, care citează site-ul chinez ITHome, robotul responsabil de curățenie a întâlnit un coș de gunoi plin, care îi bloca traseul obișnuit. În loc să găsească o soluție pentru depășirea obstacolului, acesta s-a abătut de la traseu, a ieșit din magazin și nu a mai reușit să revină la poziția inițială.

Nici robotul însărcinat cu verificarea și aprovizionarea rafturilor nu a reușit să îndeplinească toate cerințele. Acesta nu a identificat și completat suficient de constant spațiile rămase libere pe măsură ce produsele erau vândute.

Problemele arată diferența dintre executarea unei sarcini în condiții controlate și capacitatea de a reacționa autonom la schimbările dintr-un mediu real.

De exemplu, un robot programat să urmeze un traseu de curățenie poate întâmpina dificultăți atunci când apare un obstacol neașteptat. În mod similar, aprovizionarea rafturilor presupune mai mult decât identificarea unui spațiu gol. Mașina trebuie să recunoască produsele, să găsească obiectele potrivite, să le manipuleze și să decidă când este necesară completarea stocurilor.

Teste suplimentare pentru verificarea autonomiei

Organizatorii au introdus și situații provocatoare, pentru a verifica modul în care roboții reacționează la schimbări și solicitări neașteptate.

Printre teste s-au numărat diferențierea dintre Coca-Cola obișnuită și varianta fără zahăr, rearanjarea unor pachete de gumă de mestecat pe rafturi, pe care roboții trebuiau să le pună la loc, precum și blocarea unui culoar cu o persoană și o cutie, pentru verificarea capacității de detectare și evitare a obstacolelor.

Experimentul a demonstrat și funcționarea sistemului de inteligență artificială întrupată Genie Master, dezvoltat de AGIBOT. Acesta conectează planificarea sarcinilor, executarea lor și analiza rezultatelor.

Prin intermediul protocolului Embodied Execution Protocol, sistemul coordonează activitățile atribuite roboților și colectează informații despre modul în care acestea sunt îndeplinite.

Compania susține că sistemul poate păstra atât experiențele reușite, cât și pe cele nereușite, pentru a identifica problemele și a îmbunătăți comportamentul roboților prin antrenamente ulterioare.

Testul din Shanghai oferă o imagine asupra provocărilor pe care le întâmpină inteligența artificială aplicată în activitățile comerciale. Deși cei șase roboți au realizat peste 1.700 de operațiuni într-o singură zi, dificultățile întâmpinate de doi dintre ei arată că activități aparent simple, precum curățenia sau completarea rafturilor, necesită încă un nivel de autonomie și adaptabilitate greu de obținut în condiții reale.