FOTO: Freepik
O nouă analiză științifică ridică semne majore de alarmă privind legătura dintre alimentația ultra-procesată și sănătatea mintală, arată NY Post. Cercetările publicate în această săptămână în revista The Lancet arată că alimentele ultra-procesate, preferate adesea în perioadele stresante, pot crește riscul de depresie cu până la 50%. Rezultatele completează un tablou tot mai sumbru al impactului acestor produse asupra organismului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Multe calorii, un declin al stării de spirit
Pizza, burgerii și înghețata pot părea soluția rapidă la o zi dificilă. Totuși, nutriționiștii avertizează că aceste alegeri pot agrava starea emoțională. Produsele ultra-procesate sunt bogate în calorii, grăsimi, zahăr și sare. Conținutul ridicat accelerează riscul de obezitate, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Specialiștii atrag atenția că aceste efecte sunt doar începutul.
Experți internaționali spun că dietele dominate de alimente ultra-procesate pot contribui și la apariția unor afecțiuni grave. Printre ele se numără bolile renale, bolile inflamatorii intestinale și unele forme de cancer. Deși aceste riscuri sunt bine cunoscute, depresia rămâne un efect mai puțin discutat. Noul studiu readuce însă subiectul în atenție și îl plasează în centrul dezbaterii.
Riscul de depresie crește
Cercetarea publicată în European Medical Journal Gastroenterology analizează nouă studii cu peste 79.700 de participanți. Concluzia este îngrijorătoare: un consum ridicat de produse ultra-procesate crește riscul de depresie cu 20% până la 50%. Legătura rămâne solidă chiar și după ajustarea pentru factori precum vârsta, stilul de viață sau starea generală de sănătate.
Specialiștii discută mai multe mecanisme posibile. O teorie indică fluctuațiile rapide ale glicemiei, variații care sunt legate de anxietate, stres și schimbări bruște de dispoziție. O altă teorie se concentrează pe lipsa nutrienților esențiali. Alimentele ultra-procesate sunt sărace în vitaminele B, vitamina D, magneziu și acizi grași omega-3, iar creierul depinde de acești nutrienți pentru funcționare optimă.
Legătura dintre intestin și creier
Cercetătorii subliniază importanța microbiomului intestinal. Datele arată că persoanele cu depresie au o compoziție diferită a florei intestinale față de persoanele sănătoase. Bacteriile intestinale influențează nivelurile de serotonină, dopamină și GABA. Aceste substanțe reglează starea de spirit, apetitul și somnul. Alimentele ultra-procesate pot perturba acest echilibru delicat.
Modificările produse în intestin pot afecta direct sistemul nervos. Aceste schimbări pot alimenta simptomele depresiei sau pot declanșa episoade noi. Cercetătorii consideră că mecanismele sunt complexe. Tot ei avertizează că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru confirmarea definitivă a cauzalității.
Schimbarea dietei, o provocare
Renunțarea la produsele ultra-procesate nu este ușoară. Acestea reprezintă peste jumătate din caloriile consumate zilnic, în general. Experții recomandă însă mici ajustări. Dr. Eva Selhub, editor la Harvard Health Publishing, sugerează o perioadă de alimentație „curată”. Timp de două sau trei săptămâni, consumatorii ar trebui să evite zahărul și produsele procesate. Reintroducerea treptată a alimentelor poate arăta efectele directe asupra stării de spirit.
Ghidurile Harvard propun verificarea etichetelor. Produsele cu prea multe ingrediente necunoscute sunt de evitat, recomandarea este simplă. Dacă alimentul vine într-o cutie sau o pungă, probabil este ultra-procesat.
Creșterea alarmelor privind sănătatea mintală și fizică pune presiune pe autorități. Cercetătorii solicită măsuri rapide. Ei propun taxe mai mari pentru produsele ultra-procesate și acces mai bun la alimente proaspete. Studiul arată că alimentația influențează sănătatea mai profund decât credeam.
