Războiul împotriva alimentelor ultraprocesate ajunge la Bruxelles / UE și SUA caută soluții, dar nici definiția nu este clară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Campania administrației americane împotriva alimentelor ultraprocesate începe să găsească ecou și la Bruxelles. Robert F. Kennedy Jr., secretarul american pentru Sănătate, a făcut din reducerea consumului acestor produse una dintre temele centrale ale programului Make America Healthy Again – MAHA, iar comisarul european pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor, Olivér Várhelyi, susține că Statele Unite și Uniunea Europeană împărtășesc obiectivul unei alimentații mai sănătoase.

Problema începe însă chiar de la definiție. Chipsurile, băuturile cu mult zahăr sau produsele de patiserie industrială sunt exemple intuitive, dar sistemele de clasificare pot include în categoria alimentelor ultraprocesate și pâinea integrală ambalată, unele iaurturi fortificate sau cerealele pentru micul dejun. Iar fără o definiție acceptată, autoritățile nu pot decide nici ce produse ar trebui reglementate.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate?

Termenul este folosit în special în cadrul clasificării NOVA, care grupează alimentele după gradul și scopul procesării. În general, categoria include formulări industriale realizate din ingrediente extrase sau modificate, la care pot fi adăugate arome, coloranți, emulsificatori, îndulcitori sau alte substanțe utilizate pentru gust, textură și conservare. Totuși, procesarea alimentelor nu este, în sine, ceva nou sau neapărat nociv. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) amintește că măcinarea cerealelor, fermentarea, sărarea sau conservarea alimentelor sunt folosite de oameni de secole. Dezbaterea actuală privește produsele care au trecut prin transformări industriale mult mai ample și care pot conține numeroase ingrediente și aditivi.

Numeroase studii observaționale au asociat dietele bogate în alimente ultraprocesate cu un risc mai mare de obezitate, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. OMS pregătește în prezent propriile recomandări internaționale privind consumul acestor produse.

Robert F. Kennedy Jr. vrea o definiție oficială în SUA

Administrația americană încearcă deja să stabilească prima definiție federală oficială pentru alimentele ultraprocesate. Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane al SUA (HHS), condus de Robert F. Kennedy Jr., și Departamentul Agriculturii (USDA) au transmis în august spre analiză o propunere în acest sens. Kennedy susține că aproximativ 60% din alimentația americanilor este formată din produse ultraprocesate și leagă consumul ridicat de creșterea bolilor cronice.

Administrația americană pregătește, în paralel, o supraveghere mai strictă a ingredientelor alimentare și modificări ale sistemului prin care companiile pot considera anumite substanțe „general recunoscute ca sigure” – GRAS.

Olivér Várhelyi a salutat inițiativa americană și campania #eatrealfood, potrivit Politico, susținând necesitatea reducerii impactului dietelor nesănătoase. Acordul asupra obiectivului este însă mai ușor decât stabilirea legislației.

Uniunea Europeană are deja reguli stricte pentru aditivii alimentari. Un aditiv poate fi utilizat numai dacă a fost autorizat și inclus pe lista UE, după o evaluare privind siguranța sa și necesitatea tehnologică. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) evaluează siguranța acestor substanțe. Dar o eventuală legislație dedicată alimentelor ultraprocesate ar ridica o problemă diferită: nu ar analiza doar siguranța individuală a ingredientelor, ci produsul alimentar în ansamblu și gradul său de procesare. De aici începe disputa.

Industria spune că „ultraprocesat” nu înseamnă automat nesănătos

Organizațiile din domeniul sănătății publice susțin că multe produse ultraprocesate conțin cantități ridicate de sare, zahăr și grăsimi și sunt concepute pentru a fi foarte atractive pentru consumatori. Liz Arnanz, reprezentantă a NCD Alliance, citată de Politico, afirmă că lumea se confruntă cu o creștere importantă a deceselor asociate dietelor nesănătoase. Industria alimentară contestă însă ideea că nivelul de procesare poate fi folosit singur pentru a stabili dacă un produs este sănătos.

FoodDrinkEurope susține că tehnologiile de procesare pot face alimentele mai sigure, mai accesibile, mai nutritive sau mai ușor de păstrat. Organizația consideră exagerată compararea producătorilor de alimente ultraprocesate cu industria tutunului.

Disputa este relevantă și pentru consumatori. Un iaurt fortificat, o pâine integrală ambalată și o băutură cu mult zahăr pot ajunge, în anumite sisteme de clasificare, în aceeași categorie, chiar dacă profilurile lor nutriționale sunt foarte diferite.

Taxe, avertismente sau alimente sănătoase mai ieftine?

O altă dispută privește soluțiile. Unele organizații de sănătate publică susțin introducerea unor avertismente pe ambalaje, restricții privind publicitatea adresată copiilor sau taxe pentru anumite produse. Alți specialiști consideră că ar fi mai eficient ca autoritățile să facă alimentele sănătoase mai accesibile, prin subvenții și politici sociale. Politico arată că Bruxellesul analizează mai degrabă măsuri care să încurajeze producătorii să reformuleze produsele decât introducerea imediată a unor taxe generale asupra alimentelor ultraprocesate. Comisia Europeană nu a anunțat însă, până acum, o legislație europeană dedicată exclusiv acestei categorii.

Presiunea pentru clarificarea problemei va crește probabil și dinspre Organizația Mondială a Sănătății. OMS a creat un grup internațional de experți care lucrează la elaborarea unor recomandări privind consumul alimentelor ultraprocesate. Organizația spune că există un număr tot mai mare de dovezi care asociază dietele bogate în asemenea produse cu diferite boli cronice, dar consideră necesară analizarea sistematică a datelor înaintea formulării unor recomandări globale.

Unele state au mers deja mai departe. Brazilia a fost printre primele țări care au recomandat populației să evite alimentele ultraprocesate și a introdus măsuri pentru limitarea lor în alimentația școlară. Alte state din America Latină folosesc avertismente vizibile pe ambalajele produselor cu niveluri ridicate de zahăr, sare sau grăsimi.

Europa nu pornește de la zero

Chiar dacă UE nu are încă o politică unitară pentru alimentele ultraprocesate, mai multe țări europene au introdus recomandări privind gradul de procesare în ghidurile lor alimentare. Belgia, de exemplu, recomandă explicit limitarea alimentelor ultraprocesate. Alte state pun accent pe reducerea produselor foarte bogate în zahăr, sare sau grăsimi și pe consumul alimentelor cât mai puțin procesate. Pentru Bruxelles, miza va fi găsirea unei formule care să facă diferența între produse cu profiluri nutriționale foarte diferite.

Pentru moment, Statele Unite și Uniunea Europeană par să fie de acord asupra problemei generale: bolile asociate dietelor nesănătoase reprezintă o povară tot mai mare. Mult mai dificil va fi pasul următor: stabilirea alimentelor care trebuie vizate și a limitei dintre procesarea utilă și ultraprocesarea care poate deveni o problemă de sănătate publică.