OPINIE Fractura etică din viața unor fermieri români: încasează subvenții europene, dar susțin politicieni anti-europeni, suveraniști

Numeroși fermieri români, ei fiind în același timp și fermieri europeni, beneficiari ai subvențiilor agricole și ai fondurilor pentru dezvoltare rurală de la Bruxelles, s-au declarat fățiș, pe rețelele de socializare, susținători ai partidelor suveraniste și ai unui candidat anti-european la alegerile prezidențiale organizate recent.

Nu dau nume acum, fiindcă știu că sunt firi vanitoase și ar lua nominalizarea ca pe un atac la persoană. 

Unii dintre ei sunt figuri cunoscute ale agribusiness-ului autohton, adevărate vedete ale lumii agricole, datorită mediatizării intense de care s-au bucurat de-a lungul anilor. Respectați și admirați ca buni profesioniști, unii cu rezultate remarcabile în fermele lor, ei și-au asumat constant și rolul de tribuni, de influenceri, aș zice, ai publicului format din agricultori și nu numai. 

Ei au emis opinii care au depășit clar sfera profesională, cu viraje în politică și geopolitică. I-am auzit deseori proferând acuzații împotriva Uniunii Europene, din registrul conspiraționist, cum ar fi că ”UE ne vrea piață de desfacere”, ”fermierii din Vest vor să pună pe butuci agricultura din Est ca să cumpere ei fermele de aici”, ”Comisia Europeană oferă subvenții mici fermierilor din Est ca să prospere cei din Vest”. Ei acuză UE că urmărește să-i aducă la sapă de lemn. Acestea sunt pure teze propagandistice, ușor de demontat. 

Trebuie să spun însă că România beneficiază la nivel comunitar de al șaptelea plafon financiar pentru subvențiile agricole numite și plăți directe, 2.000.000.000 de euro în fiecare an.

Iar din acești bani se înfruptă și fermierii care acuză UE de conspirații împotriva lor! La o subvenție de bază de 96,4 euro/ha anul acesta, un fermier care deține 1.000 ha încasează 96.400 de euro. Subvenția de bază poate crește însă prin adăugarea altor plăți directe și poate ajunge la 200 euro/ha. Deci, 200.000 de euro anual, bani virați în cont, bani nerambursabili. Fără aceste sume, multe ferme s-ar duce lejer spre faliment. 

Pe lângă aceste subvenții agricole/plăți directe, numeroși fermieri beneficiază și de fonduri europene pentru modernizarea fermei. Au primit finanțări de sute de mii și milioane de euro, ca să construiască hale și silozuri sau să cumpere mașini și utilaje agricole performante. Fermele lor arată acum ca orice fermă din țările vestice, datorită banilor de la Bruxelles. 

Adică datorită Uniunii Europene, din care suveraniștii ne-ar vrea scoși, suveraniști care se bucură și de susținerea, inclusiv electorală, a fermierilor beneficiari ai banilor europeni. 

Aici e fractura etică urâtă a acestor fermieri români: înjură UE și susțin politicieni care ne-ar vrea afară din marele club economic și geopolitic, în timp ce stau cu ochii pe telefoane să citească mesajele de la bănci că le-au fost virați banii de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură ( APIA ) sau de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ), cele două instituții care gestionează banii europeni.

Mesajele lor se viralizează pe rețelele de socializare și duc la formarea atitudinilor politice, cu consecințe electorale. 

Dacă sunt convinși că UE e atât de vitregă, ar putea să renunțe la subvențiile agricole plătite din bugetul european. Depunerea cererii de plată la APIA sau a cererii de finanțare la AFIR este voluntară. Nimeni nu-i obligă pe fermieri să ceară bani europeni. 

Există două posibilități pentru închiderea acestei fracturi etice: or încetează să mai vehiculeze teze propagandistice și să susțină, mai ales public, curentul suveranist, anti-european, or încetează să mai ceară banii europeni!

Cunosc argumentul în cazul celei de-a doua opțiuni: ”noi contribuim la bugetul național de unde este achitată contribuția la bugetul european”. Însă, pe lângă banii europeni, ei sunt și beneficiari ai unor ajutoare de stat sau de minimis plătite de la bugetul național. Sunt ajutoare masive, în funcție de dimensiunea fermei. Prin urmare, își cam primesc înapoi taxele și impozitele pe care le plătesc la stat. Un mic antreprenor care își achită și el taxele și impozitele la stat nu se mai bucură de niciun ajutor de stat sau de minimis ca mulți mari fermieri români. 

Chiar și dacă ar renunța la subvențiile europene, nu ar avea un temei absolut să acuze UE de rele inventate. Ei sunt și beneficiari ai schimbărilor în bine survenite după aderarea României la UE. Să nu invoc aici decât șosele bune pe care circulă cu mașina, șosele modernizate cu bani europeni. Plus rețeaua de apă și de canalizare și multe alte obiective.

Și mai e ceva: datorită aderării la Uniunea Europeană, România a crescut puternic exporturile de cereale și de animale vii pe piețele terțe ( din afara blocului comunitar ), efectul situației comerciale favorabile fiind resimțit și în veniturile fermierilor.

Cu cât au circulat vapoarele mai bine și mai încărcate, cu atât mai mult au avut de câștigat și fermierii români.