Merită să cumpărăm produse îmbogățite cu proteine? Sau plătim mai mult doar pentru marketing? Răspunsul nutriționistului Tania Fântână

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dacă în urmă cu câțiva ani rafturile supermarketurilor erau pline de produse „light”, „fără grăsimi” sau „diet”, astăzi pare că trăim în era alimentelor îmbogățite cu proteine. Oriunde privim găsim iaurt proteic, budincă proteică, pâine proteică, lapte proteic, batoane proteice, cereale proteice și chiar înghețată proteică. Mesajul este același peste tot: mai multe proteine înseamnă mai sănătos, mai sățios și mai potrivit pentru slăbit. În fața unei asemenea oferte, este firesc să ne întrebăm dacă avem cu adevărat nevoie de aceste produse sau dacă sunt doar încă o strategie de marketing prin care ajungem să plătim mai mult pentru alimente pe care le cumpăram și până acum.

Când sunt proteinele suficiente în organism și, mai ales, este sănătos pentru noi ca fiecare aliment pe care îl mâncăm să fie cu extra proteine?

Trebuie spus din start că proteinele sunt, într-adevăr, esențiale pentru sănătate. Ele intră în structura mușchilor, a organelor, a pielii, a enzimelor și a hormonilor, participă la procesele de regenerare și contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar. În plus, comparativ cu glucidele și grăsimile, proteinele oferă o senzație de sațietate mai mare și pentru digestia lor organismul consumă ceva mai multă energie. Tocmai de aceea, în ultimii ani au devenit vedetele nutriției, iar industria alimentară a profitat rapid de acest interes. Problema este că oamenii au început să creadă că, dacă pe ambalaj scrie „protein”, produsul este automat mai sănătos și poate fi consumat fără prea multe griji.

Vă recomandăm să citiți și: Tania Fântână (nutriționist): Cele mai mari capcane calorice din supermarket pe care le cumpărăm crezând că sunt sănătoase

Realitatea este însă mai nuanțată. Nu toate produsele îmbogățite cu proteine sunt la fel, iar diferențele față de variantele clasice sunt uneori importante, alteori aproape nesemnificative. De exemplu, în cazul iaurturilor, diferența chiar există. Un iaurt obișnuit conține, în general, între 3 și 5 grame de proteine la 100 de grame, în timp ce un iaurt proteic poate ajunge la 8-12 grame. Așadar, cantitatea de proteine este într-adevăr mai mare. Însă întrebarea corectă nu este dacă iaurtul proteic are mai multe proteine, ci dacă noi avem nevoie de ele.

Foarte mulți oameni cred că suferă de un deficit de proteine, însă atunci când le analizăm alimentația descoperim că lucrurile stau cu totul altfel. Dacă mâncăm carne de trei-patru ori pe săptămână, consumăm pește din când în când, ouă de una-două ori pe săptămână, iaurturi, lapte și brânzeturi aproape zilnic, este foarte probabil ca necesarul nostru de proteine să fie deja acoperit. Organismul nu are nevoie de cantități nelimitate de proteine și nici nu obținem beneficii suplimentare doar pentru că reușim să consumăm mai multe decât ne sunt necesare. Sigur că mă refer aici în principal la adulți, nu la copii sau adolescenți, ce au un necesar proteic mult mai ridicat.

Ce se întâmplă cu budincile proteice

Un alt produs foarte căutat este pâinea proteică. Și aceasta conține mai multe proteine decât pâinea obișnuită, însă puțini consumatori observă că diferența vine aproape întotdeauna la pachet cu un conținut mai mare de semințe și oleaginoase. Aceste ingrediente sunt valoroase din punct de vedere nutrițional, dar sunt și bogate în grăsimi sănătoase, ceea ce înseamnă și mai multe calorii. Astfel, există sortimente de pâine proteică care au chiar mai multe calorii decât o pâine integrală clasică. Cu alte cuvinte, faptul că un produs este bogat în proteine nu înseamnă automat că este mai potrivit pentru slăbit. Este bine să ne uităm întotdeauna la sursa proteinelor adăugate și dacă, pe lângă aceste proteine, nu cumva lista de ingrediente s-a mărit considerabil și cu produse care înseamnă mai mulți conservanți sau potențatori de gust.

La fel stau lucrurile și în cazul budincilor proteice, care au devenit extrem de populare în ultimii ani. Comparativ cu deserturile obișnuite, ele conțin mai multe proteine și, în general, mai puțin zahăr. Totuși, rămân produse procesate, în care găsim îndulcitori, arome și diverși agenți de textură pentru a le face irezistibile. Pot reprezenta o alegere mai bună decât o prăjitură sau un desert bogat în zahăr, însă nu ar trebui să înlocuiască alimente simple, precum un iaurt natural peste care adăugăm fructe proaspete. Cumva, această simplitate trebuie păstrată în meniul nostru, oricâte articole sofisticate o să citim.

Este important să înțelegem și faptul că proteinele nu sunt lipsite de calorii. Există persoane care cred că, dacă un produs este bogat în proteine, poate fi consumat în orice cantitate. În realitate, un gram de proteine furnizează aproximativ patru calorii, la fel ca un gram de carbohidrați. În plus, multe produse etichetate drept „proteine” conțin și grăsimi sau carbohidrați, astfel încât valoarea lor energetică poate fi apropiată de cea a produselor clasice. Diferența este că ne simțim mai puțin vinovați atunci când le consumăm, tocmai pentru că le asociem cu un stil de viață sănătos.

„Pentru majoritatea adulților sănătoși, cea mai bună sursă de proteine rămân alimentele obișnuite”

Există, desigur, categorii de persoane pentru care aceste produse pot fi utile. Sportivii, cei care practică antrenamente de forță, persoanele aflate în plin proces de slăbire, vârstnicii care își pierd treptat masa musculară sau vegetarienii care întâmpină dificultăți în acoperirea necesarului proteic pot beneficia de un aport mai mare de proteine. Pentru ei, un iaurt proteic sau o budincă proteică pot reprezenta soluții practice și convenabile. Însă aceste situații nu caracterizează populația generală.

Pentru majoritatea adulților sănătoși, cea mai bună sursă de proteine rămân alimentele obișnuite. Carnea slabă, peștele, ouăle, lactatele, leguminoasele și chiar cerealele integrale furnizează proteine de foarte bună calitate, alături de vitamine și minerale pe care produsele intens procesate nu le pot înlocui. Înainte de a plăti un preț considerabil mai mare pentru un produs pe care scrie „sursă de proteine”, merită să ne uităm cu atenție pe eticheta nutrițională și să comparăm conținutul de proteine, de calorii și lista ingredientelor cu varianta clasică. De multe ori vom descoperi că diferențele sunt mai mici decât ne-am imaginat.

Știu că este dificil câteodată să gătim o mâncare proteică. Că poate nu avem timp sau chef. Dar gândiți-vă dacă veți putea înlocui gătitul cu aceste surse de proteină pe termen foarte lung.

În concluzie, produsele îmbogățite cu proteine nu sunt nici miraculoase, nici inutile. Unele dintre ele sunt bine formulate și pot avea un rol într-o alimentație echilibrată, însă pentru majoritatea oamenilor ele nu reprezintă o necesitate. Dacă alimentația noastră conține carne de câteva ori pe săptămână, lactate, ouă și alte surse naturale de proteine, este foarte probabil să ne acoperim fără probleme necesarul zilnic. În acest caz, nu eticheta „cu extra proteine” este cea care ne va face mai sănătoși, ci echilibrul întregii alimentații. În nutriție, la fel ca în multe alte domenii, marketingul vorbește adesea mai tare decât știința, iar cel mai bun obicei pe care îl putem avea este să citim eticheta înainte de a crede promisiunile de pe ambalaj.