VIDEO | Fântâna de sănătate | Dr. Ion Niculăescu: „Nu ne îngrășăm de la sarmale. Problema sunt pâinea albă și alimentele ultraprocesate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mulți oameni spun că știu ce ar trebui să facă pentru a slăbi, dar nu reușesc să își schimbe comportamentul alimentar. În realitate, problema nu este lipsa informațiilor, ci cauzele emoționale care stau în spatele relației cu mâncarea, susține dr. Ion Niculăescu, health coach și consilier în nutriție, invitat în podcastul „Fântâna de Sănătate”, o producție G4Food moderată de nutriționistul Tania Fântână.

Potrivit specialistului, primul pas nu este stabilirea unei diete, ci identificarea motivului pentru care o persoană mănâncă în exces. În loc să ofere imediat soluții, medicul spune că încearcă să descopere împreună cu pacientul ce emoții, situații sau obiceiuri declanșează episoadele de supraalimentare.

Mâncatul compulsiv este o afecțiune, nu lipsă de voință

Dr. Niculăescu explică faptul că alimentația compulsivă este recunoscută ca tulburare de comportament alimentar și se caracterizează prin consumul unor cantități foarte mari de mâncare, fără existența senzației reale de foame, pe fondul unor emoții negative precum stresul, oboseala sau supărarea. Episoadele sunt urmate, de regulă, de vinovăție și rușine.

În astfel de situații, simpla recomandare a unei diete nu este suficientă. Specialistul spune că este nevoie, în multe cazuri, și de sprijin psihologic pentru tratarea cauzelor care au declanșat comportamentul alimentar.

Diferența dintre dependență și mâncatul compulsiv

În podcast, medicul face o distincție clară între dependența de anumite alimente și alimentația compulsivă. În cazul dependenței există o nevoie puternică de a consuma o anumită substanță, în timp ce alimentația compulsivă este declanșată în primul rând de un trigger emoțional.

El avertizează că alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și carbohidrați rafinați, stimulează excesiv sistemul de recompensă din creier și pot favoriza apariția dependenței. În schimb, spune că nimeni nu dezvoltă dependență de broccoli, morcovi sau alte alimente naturale.

Vă recomandăm să citiți și: VIDEO | Fântâna de sănătate | De ce unii copii refuză mâncarea? Corina Gheorghe (psiholog): „Nu este un moft. De multe ori, mâncarea chiar îi sperie” / „Forțarea la masă face mai mult rău decât bine”

„Nu ne îngrășăm de la sarmale”

Unul dintre mesajele surprinzătoare ale interviului vizează alimentația tradițională românească.

„Nu te îngrași de la sarmale și de la cârnați”, spune specialistul, explicând că adevărata problemă este cantitatea mare de pâine albă consumată alături de preparatele tradiționale, precum și asocierea frecventă cu alcoolul.

În opinia sa, preparatele tradiționale pot face parte dintr-o alimentație echilibrată dacă sunt consumate în porții potrivite și fără excese de pâine și băuturi alcoolice.

Foamea nu este dușmanul

Dr. Niculăescu atrage atenția că multe persoane confundă foamea cu pofta sau cu nevoia de a gestiona emoțiile. O masă echilibrată, bogată în proteine, fibre și grăsimi sănătoase, poate menține sațietatea timp de mai multe ore, iar senzația de foame care apare înaintea următoarei mese este una normală.

În schimb, nevoia urgentă de a consuma un aliment foarte specific, de regulă dulce sau ultraprocesat, este un semnal că poate exista o problemă de dependență sau un comportament alimentar dezechilibrat.

Schimbarea începe cu obiceiurile

Specialistul subliniază că modificarea relației cu mâncarea nu se produce peste noapte. Este un proces care presupune construirea unor obiceiuri noi și, în multe cazuri, sprijin din partea unui specialist.

El atrage atenția și asupra tratamentelor injectabile pentru slăbit, despre care spune că nu „topesc grăsimea”, ci reduc senzația de foame și trebuie administrate doar sub supraveghere medicală, împreună cu un plan alimentar și monitorizare atentă.

În final, medicul transmite că educația alimentară începe în copilărie și că părinții au un rol esențial în formarea relației sănătoase cu mâncarea, prin gătit acasă și implicarea copiilor în pregătirea meselor.