Porumbul neirigat trece de 10 tone la hectar în Bărăgan, după șase ani de secetă / Iulia Blagu, fermier: „Avem în sfârșit un an bun”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

După șase ani consecutivi în care seceta a pus presiune pe culturile din Bărăgan, anul agricol 2026 a adus condiții mult mai bune pentru fermierii din zonă. La Agromec Gârbovi, ferma administrată de Iulia Blagu, porumbul neirigat a depășit 10 tone la hectar, iar producția de floarea-soarelui a trecut de 3,5 tone la hectar, notează Revista Ferma.

Iulia Blagu administrează peste 900 de hectare în zona Urziceni, județul Ialomița. La jumătatea lunii septembrie, în fermă încă se lucra la recoltarea florii-soarelui, iar porumbul urma să fie recoltat mai târziu.

Fermiera spune că întârzierea recoltării este legată de evoluția favorabilă a culturilor în acest sezon.

„Anul acesta nu am mai avut șansa de foarte mult timp să recoltăm în luna septembrie atât floarea-soarelui, cât și porumbul. Prin grația divină, a primit foarte multă apă. Cantitatea de ploi venită până la sfârșitul lunii mai, inclusiv până la jumătatea lunii iunie, a dus la acest rezultat”, a declarat Iulia Blagu.

Porumbul neirigat a depășit 10 tone la hectar

În cazul porumbului cultivat fără irigații, producția estimată depășește 10 tone la hectar. Rezultatul vine după mai multe sezoane în care lipsa apei a limitat puternic producțiile din Bărăgan.

„Cu cât recoltăm mai târziu, cu atât rezultatele sunt mai bune”, spune Iulia Blagu.

Și floarea-soarelui a avut rezultate bune. La Agromec Gârbovi, producția a depășit 3,5 tone la hectar, pe fondul precipitațiilor care au venit în perioade importante pentru dezvoltarea culturilor.

Șase ani de secetă au schimbat modul de lucru al fermei

Rezultatele din 2026 nu înseamnă însă că efectele secetei din anii anteriori au dispărut. Iulia Blagu spune că inclusiv structura solului a fost afectată de alternanța perioadelor de ger și căldură extremă.

„Dacă în zona noastră aveam un cernoziom de foarte bună calitate, această degradare, ca urmare a schimbărilor climatice, a trecerilor foarte subite de la ger la căldură extremă, se vede în modul în care se comportă solul”, explică fermiera.

Schimbările climatice au determinat ferma să își adapteze tehnologia de cultivare. În ultimii trei-patru ani, arătura a fost eliminată complet. Lucrările de bază au rămas discuirea și scarificarea, iar în 2026 ferma a trecut la un sistem de minimum tillage.

Obiectivul este ca, în următorii patru-cinci ani, Agromec Gârbovi să facă trecerea către no-till.

Mai puține prășitoare, mai multă rapiță

Structura culturilor s-a modificat și ea în ultimii ani. Dacă în urmă cu cinci-șase ani culturile prășitoare ocupau peste 400 de hectare, în prezent suprafața lor a scăzut sub 100 de hectare.

În același timp, suprafața cultivată cu rapiță a crescut de la aproximativ 175 de hectare la peste 220 de hectare.

În acest sezon, o ploaie de 35-50 de litri pe metru pătrat, venită după semănat, a creat condiții favorabile pentru dezvoltarea culturii.

Ferma lucrează terenuri din șapte comune

Agromec Gârbovi lucrează terenuri din șapte comune, într-o zonă în care parcelele sunt puternic fragmentate. În aceste condiții, fermierii au început să investească mai mult în agricultura de precizie.

În acest an a fost demarată cartarea agrochimică a terenurilor, pe suprafețe de aproximativ 100 de hectare anual, cu o ciclicitate de cinci ani.

Scopul este ca fertilizarea să poată fi adaptată mai precis caracteristicilor și necesarului fiecărei zone din fermă.

Investiții de peste 700.000 de euro în ultimii doi ani

În ultimii doi ani, investițiile realizate de Agromec Gârbovi au depășit 700.000 de euro. Ferma a cumpărat o combină, o cisternă, două remorci de capacitate mare, un tractor destinat lucrărilor în sistem minimum tillage și utilaje noi pentru semănat.

Planurile de investiții nu se opresc însă la utilajele agricole. Iulia Blagu vrea ca ferma să facă un pas către procesarea producției.

Moară pe pietre pentru făină integrală

Următorul proiect este o moară pe pietre, în valoare de peste 100.000 de euro, destinată producerii de făină integrală.

Făina ar urma să fie furnizată brutăriilor artizanale care lucrează cu maia. Ferma produce grâu de panificație cu un conținut de proteină de peste 14%, iar din 2027, în rotația culturilor ar urma să fie introdusă și secara.

Pentru Iulia Blagu, procesarea reprezintă o etapă necesară pentru dezvoltarea fermei și reducerea dependenței de vânzarea materiei prime.

„Fără procesare va fi destul de greu să rămânem performanți. E foarte greu să rămâi performant doar din producerea de materie primă”, spune fermiera.