Glifosatul, cel mai folosit erbicid din lume, ar putea afecta microbiomul intestinal / Ce arată noile cercetări

De ce este glifosatul atât de controversat

Glifosatul este folosit de zeci de ani pentru combaterea buruienilor și este prezent în numeroase sisteme agricole din întreaga lume. În Statele Unite, aproximativ 90% din culturile de soia, porumb, sfeclă de zahăr și rapiță sunt asociate cu utilizarea glifosatului, potrivit unei analize publicate de MindBodyGreen.

Substanța acționează prin blocarea unei căi biochimice numite calea șikimatului, esențială pentru plante, fungi și numeroase bacterii. Mamiferele nu dețin această cale metabolică, motiv pentru care glifosatul a fost considerat mult timp relativ sigur pentru oameni.

Totuși, cercetările recente sugerează că aceeași cale biochimică există și la multe bacterii intestinale benefice, ceea ce a determinat oamenii de știință să investigheze dacă erbicidul ar putea influența indirect sănătatea prin modificarea microbiomului.

Cercetătorii au observat efecte chiar și la doze foarte mici

Autorii noului studiu au expus șoareci adulți la două niveluri de glifosat:

• 0,01 mg/kg/zi, o doză estimată de cercetători ca fiind apropiată de expunerea alimentară medie;
• 1,75 mg/kg/zi, echivalentul limitei considerate acceptabile de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA).

Expunerea a avut loc înainte de concepție și în timpul gestației, iar efectele au fost analizate ulterior la generațiile F1 și F2.

Rezultatele au arătat că descendenții șoarecilor expuși au prezentat modificări în mai multe sisteme biologice.

Modificări ale microbiomului și ale barierei intestinale

Una dintre cele mai importante descoperiri a fost modificarea compoziției microbiomului intestinal.

Cercetătorii au observat o reducere a bacteriei Akkermansia muciniphila, considerată una dintre cele mai benefice specii pentru sănătatea intestinală. Aceasta este asociată cu integritatea barierei intestinale, reglarea inflamației și controlul metabolismului.

În paralel, au fost observate semne de afectare a stratului protector de mucus intestinal:

• reducerea celulelor caliciforme, responsabile de producerea mucusului;
• scăderea expresiei mucinei-2, o proteină esențială pentru protecția intestinului;
• modificări ale joncțiunilor dintre celulele intestinale.

Autorii spun că aceste schimbări sugerează o posibilă slăbire a barierei intestinale și o creștere a inflamației locale.

Au fost observate și modificări metabolice

Pe lângă schimbările intestinale, cercetătorii au identificat modificări ale unor hormoni implicați în metabolism și controlul apetitului.

Printre acestea:

• scăderea nivelurilor de GLP-1, hormon important pentru reglarea glicemiei;
• modificări ale leptinei și grelinei;
• toleranță alterată la glucoză;
• reducerea sensibilității la insulină la anumite grupuri de animale.

Autorii notează că aceste modificări au apărut inclusiv la doze considerate relevante pentru expunerea alimentară.

Posibile efecte asupra memoriei și comportamentului

Studiul a analizat și comportamentul animalelor.

La unele grupuri de șoareci, cercetătorii au observat:

• reducerea activității locomotorii;
• performanțe mai slabe în testele de memorie de lucru;
• modificări ale unor markeri implicați în comunicarea dintre intestin și creier.

De asemenea, au fost identificate schimbări în metabolismul triptofanului și al unor compuși implicați în funcționarea sistemului nervos.

Autorii consideră că aceste rezultate susțin ipoteza existenței unei legături între expunerea la glifosat, microbiom și axa intestin-creier, însă subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare.

Efectele au fost observate și la generația următoare

Un aspect care a atras atenția cercetătorilor este faptul că unele modificări au fost identificate nu doar la prima generație de descendenți, ci și la generația F2.

Potrivit autorilor, acest lucru sugerează posibilitatea unor efecte transgeneraționale, deși mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese.

„Rezultatele noastre demonstrează că expunerea prenatală la glifosat, la doze compatibile cu expunerea alimentară din viața reală, poate perturba mai multe sisteme fiziologice de-a lungul generațiilor”, au concluzionat cercetătorii.

Ce spun autorii despre limitele studiului

Deși concluziile sunt spectaculoase, cercetătorii recunosc că studiul are limitări importante.

În primul rând, cercetarea a fost realizată exclusiv pe șoareci, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi extrapolate direct la oameni.

De asemenea, studiul a fost conceput ca o analiză exploratorie, iar autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele observate și pentru a stabili dacă efecte similare apar și la populația umană.

Mai mult, chiar autorii amintesc că literatura științifică privind glifosatul este complexă, iar rezultatele diferitelor studii nu sunt întotdeauna concordante.

Cum putem reduce expunerea la glifosat

Specialiștii în sănătate publică recomandă o abordare echilibrată.

Pentru persoanele care doresc să reducă expunerea la reziduuri de pesticide, recomandările includ:

• spălarea atentă a fructelor și legumelor;
• diversificarea alimentației;
• alegerea produselor ecologice pentru alimentele cunoscute ca având un risc mai mare de reziduuri;
• consumul regulat de fibre și alimente fermentate, care susțin diversitatea microbiomului.

În prezent, autoritățile de reglementare din numeroase țări continuă să considere glifosatul sigur atunci când este utilizat conform instrucțiunilor aprobate. Totuși, studiul canadian adaugă noi date într-o dezbatere științifică care este departe de a fi încheiată și care urmărește să înțeleagă mai bine efectele expunerii cronice la doze mici asupra sănătății și microbiomului intestinal.