De ce fug tinerii de agricultură. „Ai bani, dar renunți la timpul tău liber” / România, printre țările cu cei mai bătrâni fermieri din UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România se numără printre țările europene cu cei mai îmbătrâniți conducători de ferme, în timp ce interesul tinerilor pentru agricultură rămâne scăzut. Lipsa timpului liber, accesul dificil la terenuri și finanțare, volumul mare de muncă și veniturile imprevizibile sunt câteva dintre obstacolele care descurajează preluarea fermelor de către noua generație, conform Adevărul.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, 41,7% dintre managerii de exploatații agricole din România aveau cel puțin 65 de ani, față de aproximativ 32% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, tinerii sub 40 de ani reprezentau o proporție redusă din totalul conducătorilor de ferme din țara noastră.

Fenomenul are consecințe asupra viitorului agriculturii românești, în condițiile în care mulți fermieri se apropie de vârsta pensionării fără să aibă succesori. Deși există finanțări europene pentru tinerii fermieri, accesarea acestora presupune resurse proprii, investiții și capacitatea de a susține o afacere ale cărei rezultate depind inclusiv de vreme și de ciclurile de producție.

România, printre țările europene cu cei mai vârstnici fermieri

Datele Eurostat arată că agricultura europeană trece printr-un proces de transformare structurală. Din 2010, suprafața medie a exploatațiilor agricole din UE a crescut de la 19,7 hectare la 24,7 hectare în 2023, în timp ce numărul fermelor mici a scăzut, iar exploatațiile mai mari, orientate către piață, s-au extins.

Schimbarea este vizibilă mai ales în țările din estul Uniunii Europene, inclusiv România, unde numeroase exploatații mici, orientate către autoconsum sau semi-subzistență, au fost integrate în unități mai mari.

Eurostat leagă această evoluție și de depopularea rurală. Tinerii pleacă spre orașe sau în străinătate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, în timp ce fermierii în vârstă se retrag fără să aibă cui să transmită afacerea.

Structura agriculturii românești este însă una duală. Pe de o parte, există numeroase exploatații familiale de mici dimensiuni, cu resurse limitate. Pe de altă parte, funcționează ferme comerciale mari, specializate și mecanizate. Diferențele influențează atât productivitatea, cât și posibilitățile de intrare a tinerilor în sector.

La nivel european, în 2023, 10,7% dintre conducătorii de ferme aveau sub 40 de ani, potrivit uneia dintre seriile statistice Eurostat prezentate în analiză. În Austria, Franța și Luxemburg, ponderea managerilor tineri era mai ridicată, iar în anumite regiuni din Franța, Austria, Polonia și Cehia depășea 20%.

Statisticile nu arată însă întotdeauna câți tineri lucrează efectiv în agricultură. Un tânăr poate fi angajat într-o companie agricolă sau poate munci într-o fermă de familie fără să figureze oficial drept conducător al exploatației.

Accesul la terenuri și bani, obstacole pentru tinerii fermieri

Pentru cei care vor să înceapă o afacere agricolă, accesul la teren, capitalul inițial și finanțarea investițiilor reprezintă dificultăți importante. Achiziția de utilaje, amenajarea sistemelor de irigații, construirea spațiilor de depozitare și cumpărarea inputurilor presupun cheltuieli pe care un tânăr aflat la început de drum le poate susține cu greu.

În plus, agricultura presupune riscuri specifice. Vremea, bolile plantelor și animalelor și fluctuațiile pieței pot afecta veniturile, care sunt mai greu de anticipat decât în alte domenii.

Comisia Europeană indică printre instrumentele pentru reînnoirea generațiilor de fermieri granturile de instalare, împrumuturile cu dobândă redusă, sprijinul pentru accesul la teren, instruirea și măsurile de susținere a veniturilor. Eficiența acestor instrumente depinde însă de accesibilitatea lor și de posibilitatea beneficiarilor de a construi exploatații viabile pe termen lung.

Finanțare de până la 200.000 de euro pentru tinerii fermieri. Câte proiecte au fost depuse

O oportunitate de finanțare este intervenția DR-12, „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani”, gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Potrivit datelor prezentate în articolul-sursă, până duminică, 18 octombrie 2026, ora 16:00, fuseseră depuse 36 de proiecte pentru componenta „Sector zootehnic”, pentru care mai erau disponibile 120,2 milioane de euro. Pentru componenta „Alte sectoare” fuseseră depuse 305 proiecte, iar suma rămasă era de 70 de milioane de euro.

Finanțarea poate ajunge la 200.000 de euro pentru fiecare proiect. Rata sprijinului este de până la 80% din costurile eligibile pentru tinerii fermieri de până la 40 de ani și de maximum 65% pentru cei cu vârste între 41 și 45 de ani.

Sesiunea este deschisă în perioada 6 octombrie, 2 decembrie 2026, ora 16:00, iar depunerea proiectelor este organizată pe praguri de calitate. În prima etapă, 6 octombrie, 5 noiembrie, sunt eligibile pentru depunere proiectele care ating pragul maxim de 80 de puncte. În etapa următoare, 6 noiembrie, 2 decembrie, pragul scade la 45 de puncte.

Consultanții citați în materialul-sursă apreciază că ritmul mai lent din prima etapă este explicabil, deoarece unii solicitanți așteaptă reducerea pragului de calitate. Totuși, contribuția proprie necesară pentru realizarea investițiilor poate reprezenta o piedică pentru cei care nu dispun de suficiente resurse financiare

„S-ar putea trăi bine din fermă, dar fără timpul tău liber”

Adriana Verdeș are 27 de ani și a crescut într-o fermă de familie. Împreună cu părinții și sora sa, este implicată în activitatea unei gospodării care numără peste 1.000 de oi, 50 de vaci și porci.

Deși a studiat și lucrează într-un alt domeniu, în industria extruziunii aluminiului, după program continuă munca în fermă, unde se ocupă de procesarea laptelui și de produsele lactate pe care familia le vinde în piețe.

Tânăra spune că agricultura poate asigura venituri bune, însă presupune un program greu de conciliat cu viața personală.

„S-ar putea trăi din fermă și s-ar putea trăi bine, doar că fără timpul tău liber. Să știi că ai bani și că poți să faci orice, oricând, oricum, dar nu ai timp liber, cam asta presupune”, explică Adriana Verdeș.

Animalele trebuie îngrijite indiferent de vreme sau de planurile proprietarilor. Spre deosebire de un loc de muncă obișnuit, activitatea într-o fermă nu se încheie neapărat la o oră fixă, iar responsabilitățile continuă inclusiv în weekenduri și în perioadele de sărbătoare.

„Ține numai de tine dacă vrei să continui și să te împaci cu gândul ăsta, că nu se știe dacă eu pot să merg la petrecere în seara asta, că vin la 7:00, 8:00 diseară din fermă și nu-mi mai arde mie să merg la petrecere”, spune tânăra.

Nici ea, nici sora sa nu au decis, deocamdată, să preia conducerea fermei, deși tatăl lor și-ar dori să le transmită afacerea.Lipsa angajațil

or face și mai dificilă munca în fermele de familie

Unul dintre motivele pentru care Adriana și sora sa ezită să preia ferma este volumul mare de muncă și dificultatea de a găsi oameni care să le ajute.

Cele două se ocupă atât de procesarea laptelui, după rețete de familie, cât și de vânzarea produselor. Adriana și-ar dori să se concentreze pe partea comercială și visează să deschidă un magazin propriu, însă nu există suficienți lucrători care să preia activitatea din fermă și din spațiul de procesare.

Nici părinții săi nu reușesc să găsească de ani buni angajați pentru îngrijirea animalelor.

„Efectiv nu ai pe cine să găsești. Și dacă i-aș lăsa pe ei să producă și eu doar să vând, nu am pe cine să găsesc în locul lor”, spune Adriana.
În aceste condiții, o posibilă soluție ar fi reducerea efectivelor de animale, astfel încât familia să poată menține activitatea fără să sacrifice în totalitate timpul personal.

Deși munca poate aduce venituri care permit un nivel de trai bun, spune tânăra, prețul este disponibilitatea permanentă. Părinții săi au construit o afacere din care pot obține câștiguri, dar rareori își permit să plece chiar și pentru o zi.

Un apicultor spune că agricultura cere răbdare și investiții pe termen lung

Cosmin Măndică, apicultor ale cărui produse sunt comercializate inclusiv în supermarketuri și pe platforme online, consideră că agricultura este greu de făcut atractivă pentru tinerii care își doresc rezultate rapide.

Deși activitatea sa a devenit profitabilă, el spune că producția de miere nu este suficientă, de una singură, pentru a asigura întotdeauna un venit stabil. Din acest motiv, o persoană care vrea să înceapă o astfel de afacere are nevoie și de alte surse de venit.

„Agricultura nu e atractivă pentru tineret. Ei nu au răbdare, nu cresc cu mentalitatea de a avea răbdare și de a construi în timp. Vor rezultate imediate. Aici apare discrepanța mare”, afirmă apicultorul.

Nici copiii săi nu sunt hotărâți să preia activitatea, deși îl ajută uneori.

În opinia lui, munca agricolă presupune efort fizic și perseverență, iar rezultatele se construiesc în timp. Pentru a schimba situația, sunt necesare atât educația, cât și sprijinul statului.

Măndică merge în școli pentru a le explica elevilor ce presupune activitatea într-o stupină și își propune să îi ducă și în fermă, pentru a-i familiariza direct cu munca din domeniu.

El consideră că agricultura ar trebui prezentată mai devreme în procesul educațional, iar tinerii ar trebui să aibă acces la informații concrete despre posibilitățile economice ale sectorului.

În același timp, fără finanțare și fără condiții care să le permită să investească, tinerii vor avea în continuare dificultăți în a începe o afacere agricolă.

Tehnologia poate reduce o parte din efort, dar presupune investiții

Îmbătrânirea conducătorilor de ferme este însoțită de diferențe importante în ceea ce privește modernizarea agriculturii europene.
Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, doar 1,8% dintre exploatațiile incluse în analiza privind utilizarea tehnologiilor foloseau roboți pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor. În regiunile din România, Croația și Lituania, ponderea era sub 0,5%. În regiunea franceză Picardie, aceasta ajungea la 32,1%.

Adoptarea tehnologiilor depinde de dimensiunea exploatației, de resursele financiare, de infrastructură și de accesul la consultanță. Sistemele de monitorizare, agricultura de precizie și mecanizarea modernă pot contribui la utilizarea mai eficientă a apei, îngrășămintelor și produselor de protecție a plantelor.

Aceste investiții pot reduce o parte din efortul fizic și pot îmbunătăți organizarea activității, dar nu înlocuiesc nevoia de personal, de capital și de acces la piețe.

Pentru ca agricultura românească să atragă o nouă generație de fermieri, finanțarea trebuie să fie însoțită de condiții care să permită dezvoltarea unor afaceri sustenabile. Experiența celor care lucrează deja în fermele de familie arată că problema nu ține exclusiv de disponibilitatea tinerilor de a munci, ci și de costul personal și financiar al acestei alegeri.