Fermierii cer încă 157 de milioane de lei pentru sprijinul la îngrășăminte: „Solicităm atingerea plafonului maxim permis de UE”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Organizațiile reprezentative ale fermierilor și producătorilor agricoli cer Ministerului Finanțelor să suplimenteze cu 157,18 milioane de lei bugetul Ministerului Agriculturii, astfel încât ajutorul acordat pentru compensarea scumpirii îngrășămintelor să ajungă la nivelul maxim permis de legislația europeană, potrivit Agerpres.

Solicitarea vine după ce Ministerul Agriculturii a stabilit în proiectul de hotărâre de Guvern aflat în transparență decizională ca sprijinul național suplimentar să fie acordat la nivelul de 100% din suma alocată României de Uniunea Europeană, deși regulamentul european permite o suplimentare de până la 200%.

Fermierii cer dublarea sprijinului național

Potrivit solicitării transmise autorităților, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei Europene alocă României 29,9775 milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Statele membre pot acorda, din bugetele naționale, un sprijin suplimentar de până la 200% din această sumă. Pentru România, plafonul ar ajunge astfel la 59,955 milioane de euro.

Proiectul elaborat de MADR prevede însă un sprijin național de 29,9775 milioane de euro, echivalentul a 157,18 milioane de lei.

Organizațiile fermierilor solicită încă 157,18 milioane de lei de la bugetul de stat, astfel încât componenta națională să ajungă la plafonul maxim permis de regulamentul european.

„Solicităm, în consecință, suplimentarea bugetului MADR cu suma de 157.184.023,5 lei (29.977.500 euro), astfel încât sprijinul național să atingă plafonul de 200% din alocarea UE”, se arată în documentul transmis Ministerului Finanțelor.

În această variantă, bugetul total al schemei ar ajunge la 89,9325 milioane de euro, respectiv 471,55 milioane de lei.

Cât ar primi fermierii pentru îngrășăminte

Organizațiile susțin că nivelul actual al sprijinului ar însemna o compensare de aproximativ 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic.

În cazul culturii de grâu, sprijinul ar ajunge la aproximativ 90 de lei pe hectar.

Dacă România ar acorda sprijinul național la nivelul maxim permis, suma ar crește la 0,375 lei/kg, iar sprijinul pentru grâu ar ajunge la aproximativ 135 de lei/ha.

Diferența este importantă pentru fermieri în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, îngrășămintele cu azot sunt cu aproximativ 70% mai scumpe decât media anului 2024.

MADR spune că nu are bani în plus în buget

Organizațiile susțin că, în cadrul unei întâlniri la Ministerul Agriculturii, conducerea instituției a precizat că bugetul MADR nu a beneficiat de nicio suplimentare în 2026.

În aceste condiții, majorarea sprijinului nu poate fi acoperită din resursele proprii ale ministerului, iar decizia depinde de Ministerul Finanțelor.

Fermierii propun ca banii să fie alocați integral în 2026, prin rectificare bugetară sau din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Potrivit organizațiilor, această soluție ar permite plata integrală a sprijinului până la sfârșitul anului, în perioada în care fermierii își finanțează achizițiile de inputuri pentru campania agricolă 2026/2027.

Ca alternativă, organizațiile acceptă și o acordare eșalonată în 2026 și 2027, cu plata integrală până la 31 mai 2027.

Fermierii avertizează asupra efectelor asupra producției din 2027

Organizațiile susțin că un sprijin insuficient ar putea determina fermierii să reducă nivelul fertilizării, cu efecte asupra randamentelor agricole din 2027.

În solicitarea transmisă autorităților, acestea cer și ca România să susțină la nivel european suspendarea aplicării Mecanismului de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră, CBAM, pentru îngrășăminte.

De asemenea, organizațiile solicită măsuri europene pentru limitarea creșterii prețurilor la îngrășăminte.

În argumentația lor, fermierii fac referire și la măsurile adoptate de Bulgaria și cer autorităților române să prevadă direct în hotărârea de Guvern nivelul majorat al sprijinului și să actualizeze corespunzător notificarea transmisă Comisiei Europene.

Solicitarea este semnată de Pro Agro, LAPAR, UNCSV, AFF, FAPPR, Clubul Fermierilor Români, ADR.FCB și Sindicatul Fermierilor Patrioți.