Într-un interviu acordat G4Food, chef Vlad Pădurescu, Head Chef la Kané – New Romanian Cuisine, vorbește despre felul în care schimbările climatice ar putea transforma agricultura și, implicit, gastronomia românească. Peste 20 sau 30 de ani, ingrediente considerate astăzi exotice ar putea fi cultivate în România, iar bucătăria viitorului nu se va construi doar prin reinterpretarea rețetelor tradiționale, ci și prin ceea ce vom putea produce local.
„Peste ani, 20-30 de ani, copiii, nepoții, strănepoții vor avea probabil cu totul alte experiențe culinare. Se schimbă destul de rapid chiar și tot ce înseamnă zona agricolă în România. Adică, cu schimbările climatice, ne putem aștepta în niște ani să avem plantații, habar n-am, de măslini și alte fructe, legume care, să spunem, la momentul actual sunt destul de exotice pentru noi.”, spune Georgiana Ioniță Toader, gazda emisiunii.
Chef-ul spune că noua bucătărie românească s-a concentrat până acum pe consolidarea unei identități culinare care să poată fi prezentată și publicului străin. În acest proces, accentul a căzut însă mai ales pe produsele pe care România le cultivă deja.
„Există acest trend al noii bucătării românești și cumva e clădit pe să ne consolidăm o identitate, să creăm ceva ce putem să traducem către străini. Și cred că are foarte multă legătură cu produsele locale, cu siguranță, doar că am ancorat în timp doar în ceea ce făceam deja și ne-am bazat foarte mult pe ceea ce produc localnicii.
Dar nu ne-am uitat și către ceea ce ar putea să producă și atunci asta ar fi o gastronomie ușor preventivă. Pentru că dacă eu doar fac ceea ce au făcut, nu știu, iau sarmalele și le fac triunghiulare, antigravitaționale, spumă, chips, eu nu fac altceva decât să reiterez și să mă joc ca un copil într-un cub cu, nu știu, o găleată de nisip. Nu e nimic nou la asta. Ce e nou să fac? Pur și simplu asta cu reinterpretatul e foarte la îndemână, să zic așa.”
Pentru Vlad Pădurescu, întrebarea importantă nu este doar cum poate fi reinventată bucătăria românească pornind de la rețetele cunoscute, ci și cum se va schimba ea odată cu apariția unor ingrediente noi.
„Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toții este nu cum este gastronomia în momentul de față, ci cum va fi. Și când zic cum va fi, nu mă refer iarăși la tehnici noi și tot felul de giumbușlucuri și focuri de artificii, ci la această aclimatizare a noilor ingrediente.
Exact cum ai spus tu, noi acum gătim cu dovlecei, ceapă și conopidă, dar peste 20-30 de ani, dacă trendul acesta al încălzirii climatice este adevărat și ascendent, vom avea posibilitatea să găsim pe teritoriul României măslini.
Nu știu, pepeni de Dăbuleni sună foarte neaoș, dar măslin de Dăbuleni acum ne sună… Avem și cartofi dulci la Dăbuleni, foarte adaptați.”
Chef-ul amintește și de posibilitatea ca, în viitor, România să producă ingrediente care astăzi par neobișnuite pentru agricultura locală.
„O să avem probabil mango, o să avem avocado, o să avem tot felul de chestii care acum poate să sune: «Domnule, cum adică, în România avem?». Chiar și la ora actuală avem producători de șofran și cred că este unul dintre producătorii mari de șofran din România, în Bărăgan, care face un șofran superb. L-am testat și e fantastic. Evident, producție mică.
Dar când vorbim despre identitatea gastronomiei românești, cum ai spus și tu, nu vorbim doar de ce a fost, vorbim de ce este și ce urmează să fie.”
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți