O serie de videoclipuri distribuite pe TikTok promovează ideea că viața în Rusia este mult mai ieftină decât în România și în Occident, inclusiv când vine vorba despre prețurile alimentelor, și că rușii beneficiază de mai multă siguranță, libertate și timp petrecut cu familia. O monitorizare G4Media arată că aceste mesaje, rostite în limba română și prezentate drept mărturii despre „adevărul din Rusia”, omit diferențele mari dintre veniturile din marile orașe și cele din regiunile sărace, dar și efectele războiului și ale sancțiunilor internaționale.
Narațiunile care circulă în aceste bule de TikTok construiesc imaginea unei Rusii în care alimentele și bunurile de consum sunt ieftine, oamenii trăiesc confortabil, nu muncesc până la epuizare, iar familiile au timp să fie împreună.
În mai multe clipuri se vorbește despre românii și moldovenii care locuiesc în Rusia, în special la Moscova și în alte orașe mari. Aceștia sunt prezentați ca membri ai unei comunități fericite, integrați într-o societate în care nivelul de trai ar fi superior celui din România sau din statele occidentale.
Unele videoclipuri folosesc formule precum „Rusia așa cum e ea” sau „adevărul din Rusia”, anticipând acuzațiile de propagandă prin afirmații de tipul „vom fi acuzați de propagandă, dar ăsta e adevărul”.
Una dintre ideile recurente este că viața de zi cu zi în Rusia ar fi considerabil mai ieftină decât în România. Prețurile alimentelor și ale altor produse de consum sunt folosite pentru a susține această imagine, însă comparațiile ignoră un element esențial: puterea de cumpărare și diferențele dintre veniturile populației.
Salariile medii nete din România și Rusia sunt relativ apropiate atunci când sunt calculate în euro. În Rusia, însă, media națională este influențată puternic de veniturile mari din Moscova și Sankt Petersburg, în timp ce în numeroase regiuni salariile sunt mult mai mici.
Potrivit datelor Rosstat, agenția federală de statistică a Rusiei, salariul mediu brut din Moscova ajunge la aproximativ 180.000 de ruble, echivalentul a circa 2.000 de euro. În regiuni precum Volgograd, Astrahan sau Rostov, salariul mediu brut este de aproximativ 70.000 de ruble, adică în jur de 780 de euro.
Prin urmare, o comparație a prețurilor din magazinele marilor orașe rusești cu cele din România nu oferă automat o imagine corectă asupra nivelului de trai al populației. Contează cât câștigă oamenii și cât din venitul lunar trebuie să aloce pentru hrană, locuință și utilități.
Diferențele de venituri sunt ilustrate și de dificultățile întâmpinate de autoritățile locale din Rusia în recrutarea muncitorilor străini.
Publicația Meduza relata în iulie că administrația orașului Orenburg nu a reușit să atragă lucrători din Coreea de Nord pentru activități de salubrizare, din cauza salariilor oferite.
Primarul orașului, Albert Yumadilov, a declarat că muncitorii nord-coreeni nu sunt dispuși să accepte un salariu de 55.000 de ruble, întrucât ar putea câștiga de două sau trei ori mai mult în țara lor.
„Lucrătorii din Coreea de Nord nu vor veni pentru un salariu de 55.000 de ruble. Nivelul salariilor lor acolo este de două sau trei ori mai mare”, a afirmat edilul.
Videoclipurile analizate nu fac referire nici la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, nici la costurile umane și economice ale conflictului.
Nu sunt discutate pierderile militare rusești, sancțiunile internaționale, izolarea Rusiei în raport cu Uniunea Europeană sau restrângerea accesului la anumite bunuri și servicii occidentale.
De asemenea, narațiunile omit problemele legate de libertatea presei, libertatea de exprimare și represiunea împotriva opoziției politice. Numeroși opozanți ai Kremlinului se află în exil sau în închisoare, iar unii au fost uciși.
În schimb, un alt mesaj promovat în clipuri este că rușii ar avea o viață profesională mai echilibrată decât angajații din Occident. Se sugerează că în Rusia oamenii nu muncesc până la epuizare și au suficient timp pentru familie, într-o comparație indirectă cu românii care lucrează în străinătate și își văd familiile mai rar.
O altă temă identificată în videoclipurile distribuite pe TikTok privește istoria Dobrogei și a municipiului Constanța.
Unul dintre creatorii de conținut susține că Rusia ar fi oferit Constanța României drept cadou, în urma războiului ruso-otoman din 1877-1878. Afirmația este prezentată ca un motiv pentru care România ar trebui să fie recunoscătoare Rusiei.
În realitate, contextul istoric este diferit. După războiul ruso-otoman, Rusia a condiționat recunoașterea independenței României și preluarea Dobrogei de cedarea județelor Cahul, Ismail și Bolgrad, teritorii care aparțin astăzi Republicii Moldova și Ucrainei.
România participase la războiul din 1877-1878 de partea Imperiului Rus, permițând trupelor ruse să traverseze teritoriul său și contribuind militar la înfrângerea Imperiului Otoman. În urma conflictului, Rusia nu a respectat angajamentul privind integritatea teritorială a României.
Monitorizarea G4Media arată că videoclipurile construiesc o imagine selectivă a Rusiei, în care sunt prezentate exclusiv aspecte favorabile, precum prețurile, siguranța și viața de familie. Diferențele economice dintre regiuni, costurile războiului și restricțiile politice lipsesc aproape complet din această imagine.
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți