David Holmgren, co-fondatorul permaculturii, spune că alegerea de a consuma mai puțin și de a nu-și maximiza veniturile a devenit, în timp, un experiment personal care i-a confirmat că se poate trăi mai bine cu mai puține resurse. Într-un interviu acordat G4Food, acesta vorbește despre legătura dintre consum și bunăstare și face referire la cercetările care arată că, în țările bogate, veniturile peste un anumit nivel nu aduc automat mai multă fericire.
Holmgren spune că a ales să nu urmeze modelul dominant al acumulării și al consumului, deși a crescut într-o țară bogată, Australia. Pentru el, această decizie nu a fost doar o formă de restricție etică, ci o modalitate de a testa dacă un alt stil de viață poate aduce mai multă satisfacție.
„Ca persoană din generația baby boom din Australia, una dintre cele mai bogate țări din lume, alegerea personală de a nu-mi optimiza sau maximiza veniturile și consumul, ci de a face exact opusul, a fost propriul meu experiment. Nu doar dintr-o perspectivă de restricție etică, ci pentru că, de fapt, acesta este un mod mai bun de a trăi”, explică el.
Holmgren spune că principiul experimentului personal este important în permacultură: oamenii ar trebui să testeze în propriile vieți ideile pe care le susțin, înainte de a le propune ca soluții pentru ceilalți.
„Așa cum spunem în permacultură, trebuie să fim cobaii propriilor idei, animalele experimentale ale ideilor noastre. Veniturile mele materiale și modul meu de viață au fost la un nivel care, în Australia, este descris drept nivelul sărăciei, dar știu că sunt o persoană privilegiată. Iar această experiență, aleasă în mod deliberat, a fost una foarte pozitivă”, spune Holmgren.
Holmgren spune că experiența sa personală este susținută și de cercetări privind relația dintre venit și fericire. El face referire la date din țările bogate, potrivit cărora, după depășirea unui anumit prag al veniturilor, creșterea acestora nu mai aduce un nivel mai ridicat de fericire.
„Există acum numeroase dovezi și cercetări care arată că, cel puțin în țările bogate, veniturile care depășesc echivalentul a aproximativ 80.000 de dolari australieni pe an nu duc la o fericire mai mare. Fericirea atinge, de fapt, un vârf în jurul acelui nivel”, explică el.
În opinia sa, consumul suplimentar nu răspunde întotdeauna unei nevoi reale de bunăstare, ci contribuie la menținerea unui sistem economic dependent de îndatorare și de creșterea produsului intern brut.
„Este demonstrat că mai mult nu îi face pe oameni mai fericiți, iar scopul acestui consum este să mențină sistemul economic dependent de datorii și de creșterea PIB-ului, nu neapărat bunăstarea oamenilor”, afirmă co-fondatorul permaculturii.
Concluzia sa pornește atât din cercetările la care face referire, cât și din experiența proprie: „Din perspectiva dovezilor existente în lume, dar și a propriei mele experiențe de viață, cred că există suficiente argumente că putem trăi mai bine cu mai puțin”.
Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți