VIDEO | David Holmgren, co-fondatorul permaculturii: „Agricultura era una dintre problemele fundamentale ale crizei de mediu”. De unde a pornit ideea care poate schimba sistemul alimentar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Permacultura a pornit de la o observație asupra modului în care producem hrana și ne organizăm locuințele: agricultura și spațiile în care trăim au ajuns să fie separate, deși ar trebui să funcționeze împreună. David Holmgren, co-fondatorul permaculturii, explică, într-un interviu acordat G4Food, de ce această reconectare poate începe chiar în grădinile oamenilor, prin cultivarea plantelor perene și printr-o relație mai apropiată cu natura.

Ideea de la care a pornit permacultura a fost legată de rolul agriculturii în criza de mediu și de separarea tot mai accentuată dintre locurile în care trăim și felul în care producem hrana.

„La baza ideii de permacultură a stat observația că agricultura reprezenta una dintre problemele fundamentale ale crizei de mediu. O altă problemă era separarea locuirii umane de modul în care producem hrana. Aceste două mari separări, apărute de-a lungul civilizației, trebuiau să fie depășite și cele două domenii să fie aduse din nou împreună”, explică David Holmgren.

Mai multe plante perene, mai puțină dependență de culturile anuale

Reapropierea agriculturii de principiile ecologice a dus la o altă direcție importantă în dezvoltarea permaculturii: folosirea într-o măsură mai mare a plantelor perene, în locul dependenței de culturile anuale și de o gamă limitată de plante agricole care domină producția globală de hrană.

„Atunci când cele două domenii sunt aduse din nou împreună, proiectarea sau reproiectarea agriculturii pe principii ecologice sugerează că ar trebui să folosim mai multe plante perene, în loc să depindem doar de culturile anuale și de o gamă foarte limitată de plante agricole, care domină aprovizionarea globală cu hrană.

Prima întrebare este dacă putem valorifica mai bine abundența plantelor perene. Și dacă putem face acest lucru nu pornind de la sistemul alimentar industrial global, ci chiar de acasă, din propriile grădini, printr-o legătură directă cu natura, astfel încât să ne asigurăm o parte din necesități în afara economiei monetare”, spune Holmgren.

De ce schimbarea poate începe în grădinile de acasă

Pentru Holmgren, reconectarea oamenilor cu natura și cu hrana nu trebuie să înceapă neapărat printr-o reformă amplă a agriculturii industriale. Un prim pas poate fi făcut în gospodării, acolo unde oamenii pot produce o parte din ceea ce consumă și pot redescoperi relația directă dintre locul în care trăiesc și hrana lor.

El atrage atenția că această dimensiune domestică și necomercială a permaculturii nu a fost considerată întotdeauna importantă din perspectiva politicilor publice. Cu toate acestea, tocmai ea poate constitui baza unor schimbări mai ample în sistemul alimentar.

„Pentru că acesta este modul în care oamenii și locurile în care trăiesc se reconectează cu natura și cu hrana. Se întâmplă acolo unde locuim, printr-o relație apropiată și directă cu mediul înconjurător.

Această orientare către gospodărie și către activitățile necomerciale a fost privită, din perspectiva politicilor publice, ca nefiind importantă. Dar, din punctul de vedere al permaculturii, ea reprezintă fundația care face posibilă o reformă mai amplă a sistemului alimentar”, explică David Holmgren.