VIDEO | Sfinții Mihail și Gavriil, zi de Luminație în unele sate din Maramureș / Pancove, lumânări și horincă la cimitir / Muzeograf: „Un strop din pahar era lăsat să cadă, «de sufletul morților»”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mâine, 8 noiembrie, creștinii sărbătoresc ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. În unele sate din Maramureș, această sărbătoare se suprapune cu Luminația, ziua în care comunitatea își pomenește morții. Cu această ocazie se aprind lumânări și se așază flori pe morminte, după ce în prealabil au fost curățate. La cimitir, oamenii împart pancove, cornulețe și alte bucate pentru sufletele celor dispăruți.

Despre obiceiurile păstrate în comunitățile maramureșene vorbește pentru G4Food Gabriela Filip, muzeograf la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, secția Muzeul Satului. Potrivit ei, în comunitatea tradițională, Sfinții Mihail și Gavriil reprezentau una dintre zilele importante ale calendarului religios. „Sărbătoarea este foarte bine respectată în comunitatea tradițională, indiferent că ziua de Arhangheli cade într-o zi din cursul săptămânii sau într-o zi de duminică”, explică Gabriela Filip. Ziua era tratată ca o sărbătoare deplină. „Oamenii au grijă să ofere Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil cinstea cuvenită, astfel că este considerată o zi de sărbătoare totală. Nu se lucrează, nu se întâmplă nimic din tot ceea ce ține de treburile gospodărești din zilele de lucru”, mai spune muzeografa.

Supă de găină, plăcinte și „curechi umplut”

Masa urma același tipar ca într-o duminică sau într-o altă mare sărbătoare din timpul anului. Nu exista neapărat un singur preparat rezervat exclusiv zilei de 8 noiembrie. Gospodinele pregăteau însă mâncăruri considerate potrivite pentru o zi de sărbătoare. „Oamenii pregăteau, ca la oricare sărbătoare de peste an sau ca într-o zi de duminică, preparatele cunoscute: o supă de găină, făceau niște plăcinte sau curechi umplut, cum sunt denumite sarmalele în zona din care provin eu”, relatează Gabriela Filip.

„Curechi” este denumirea regională pentru varză, iar expresia „curechi umplut” este folosită în Maramureș pentru sarmale. Termenul apare și în dicționarele de regionalisme maramureșene. Mâncarea aduce, astfel, un caracter special al zilei, fără ca sărbătoarea să fie neapărat asociată unui ospăț comparabil cu cele de Crăciun sau Paște.

Când Arhanghelii se suprapun cu Luminația

În Maramureș, Luminația nu este ținută peste tot la aceeași dată. În multe comunități, pomenirea are loc în jurul zilei de 1 noiembrie. În altele, tradiția locală a fixat-o pe 8 noiembrie, odată cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Surse locale din Maramureș confirmă că unele parohii păstrează această dată pentru pomenirea morților. Acolo unde cele două momente se suprapun, masa de sărbătoare este completată de bucatele pregătite pentru pomană. „În unele sate din Maramureș, sărbătoarea Arhanghelilor practic se suprapune cu Luminațiile”, explică Gabriela Filip.

Era un moment pentru care gospodinele pregăteau pancove (gogoși) și cornulețe, care erau duse la cimitir pentru a fi oferite altor persoane – copii în general, dar nu numai – în memoria celor plecați.

Pancovele, denumirea regională pentru gogoși, aveau și un rol ritual. „Gospodinele, pe lângă preparatele obișnuite, pregăteau și pancove sau pregăteau cornulețe, pentru că se duceau la cimitir și ofereau drept pomană aceste bucate”, povestește muzeografa. Astăzi, dulciurile cumpărate au intrat și ele în acest obicei, însă în trecut pomana era legată mai ales de ceea ce se pregătea în gospodărie. Gestul nu era doar unul alimentar. Bucatele erau oferite în memoria unei persoane decedate și legau masa celor vii de pomenirea celor plecați.

Întreaga comunitate participa la pregătirea Luminației

Luminația nu începea în ziua în care oamenii ajungeau la cimitir. Pregătirile începeau mai devreme, când familiile mergeau să curețe și să îngrijească mormintele. „Momentul Luminațiilor era unul foarte important în comunitatea tradițională. Era un moment la care participa practic toată comunitatea, nu doar în ziua respectivă, ci și înainte”, spune Gabriela Filip. Oamenii curățau mormintele, le împodobeau și aduceau flori. Iar în ziua pomenirii aprindeau lumânări, apoi preotul venea în cimitir și binecuvânta mormintele și crucile.

Obiceiul aprinderii lumânărilor pentru cei morți este păstrat și astăzi în Maramureș, precum și în alte zone din Transilvania și Banat. Luminația a intrat în timp și în practica unor comunități ortodoxe, deși originea sărbătorii este legată de tradiția catolică.

Horinca și stropul lăsat pentru cei morți

Pentru adulți, pomenirea avea și un alt element specific lumii tradiționale maramureșene: horinca. „Adulții duceau și horincă, de cele mai multe ori”, mai arată Gabriela Filip. Paharul nu era însă băut înainte de a face un gest destinat celui pomenit. „În momentul în care închinau paharele de horincă, lăsau un strop din pahar să cadă, «de sufletul morților»”, mai explică muzeografa.

Gestul ilustrează foarte bine felul în care, în cultura tradițională, pomenirea morților se desfășura prin acte concrete: lumină, rugăciune, mâncare și băutură împărțite. În această zi, cimitirul devenea pentru câteva ore un loc de întâlnire a comunității. Familiile își îngrijeau morții, copiii primeau pancove și cornulețe, adulții împărțeau horincă, iar lumânările aprinse păstrau simbolic legătura dintre cei vii și cei plecați.

În satele în care Luminația se ține pe 8 noiembrie, această tradiție se suprapune peste una dintre cele mai importante sărbători ale toamnei: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.