VIDEO | Unde apare, de fapt, foamea: în stomac sau în creier? Dr. Sorina Ispas: „Comunicarea dintre intestin și creier este bidirecțională”

Foto Dreamstime

Senzația de foame nu este controlată doar de stomac. Intestinul și creierul comunică permanent, iar semnalele transmise între ele participă la mecanismele care reglează apetitul. As. univ. dr. Sorina Ispas, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, explică în podcastul „Fântâna de sănătate” de la G4Food ce rol are microbiota intestinală și de ce hipotalamusul este important în reglarea foamei.

Unde apare foamea: în stomac sau în creier?

Foamea este rezultatul unui mecanism complex, în care sunt implicate atât tubul digestiv, cât și creierul. Intestinul nu are doar rolul de a procesa alimentele, ci transmite permanent informații către sistemul nervos central. Microbiota intestinală participă la acest schimb de semnale, iar hipotalamusul este una dintre structurile cerebrale implicate în reglarea apetitului.

As. univ. dr. Sorina Ispas explică faptul că microorganismele din intestin produc substanțe care transmit informații către creier. Aceste semnale circulă prin mai multe căi de comunicare, iar relația dintre intestin și hipotalamus funcționează în ambele sensuri.

„Microbiota intestinală secretă niște substanțe, care merg pe anumite axe și transmit semnale la nivel cerebral. Avem această comunicare între intestin și creier.”

Rolul hipotalamusului în reglarea foamei

Hipotalamusul este o structură cerebrală implicată în reglarea mai multor funcții esențiale ale organismului. Printre acestea se numără senzația de foame și de sete, dar și termogeneza, procesul prin care organismul produce căldură.

Medicul explică faptul că hipotalamusul primește informații de la nivelul intestinului și participă la reglarea răspunsurilor organismului. Prin urmare, senzația de foame nu poate fi explicată doar prin faptul că stomacul este gol.

„Hipotalamusul este implicat în reglarea foamei, a setei, a termogenezei. El primește informații și de la nivel intestinal.”

Legătura dintre cele două sisteme nu funcționează într-un singur sens. Intestinul transmite semnale către creier, dar și creierul poate influența activitatea digestivă.

„Este bidirecțional”, explică dr. Sorina Ispas.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți