Mezelurile, dulciurile și alimentele ultraprocesate: ce riscăm dacă le consumăm ani la rând. Dr. Adelina Popescu, gastroenterolog, explică legătura cu bolile digestive: „Nu facem cancer dacă mâncăm ocazional nesănătos”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Excesul de sare, zahăr și grăsimi, mezelurile, alimentele ultraprocesate și alcoolul consumat în exces pot contribui la apariția unor probleme digestive, de la reflux gastroesofagian și ficat gras până la creșterea riscului de cancer digestiv. Dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog, explică pentru G4Food ce obiceiuri alimentare ar trebui limitate, care sunt principiile dietei mediteraneene și de ce controalele preventive sunt importante.

Alimentația influențează sănătatea digestivă atât prin cantitatea de mâncare consumată, cât și prin calitatea alimentelor. O dietă dezechilibrată, menținută ani la rând, poate contribui la apariția unor afecțiuni, în timp ce alegerile alimentare echilibrate și evaluările medicale periodice pot avea un rol important în prevenție.

Dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog, explică ce înseamnă o alimentație nesănătoasă, ce probleme pot fi asociate cu anumite obiceiuri alimentare și care sunt principiile unui model alimentar cu beneficii pentru sănătate.

Ce alimente ar trebui să consumăm mai rar

Nu doar cantitatea de mâncare contează, ci și frecvența cu care consumăm anumite produse. Excesul de sare, zahăr și grăsimi, alături de alimentele intens procesate și consumul excesiv de alcool, se numără printre obiceiurile alimentare pe care medicul recomandă să le limităm.

Bolile digestive apar în strânsă legătură cu alimentația noastră. Ideea frecvent vehiculată că „suntem ceea ce mâncăm” este cât se poate de adevărată. Cercetările vaste din acest domeniu au demonstrat o legătură directă între multe afecțiuni digestive și alimentele pe care pacientul le consumă.

Pentru a ști de ce trebuie să ne ferim, în primul rând trebuie să definim ce înseamnă alimentație nesănătoasă. Pe de o parte, este vorba de cantitatea alimentelor consumate și pe de altă parte, de calitatea acestora. Auzim în toate reclamele TV că trebuie să evităm excesul de sare, zahăr și grăsimi. Esența acestei afirmații este că nu este interzis să consumăm sare, zahăr sau grăsimi, însă cantitatea face diferența între a fi sănătos sau bolnav. Pe lângă aceste elemente de bază, mâncarea intens procesată, cu mulți conservanți, cu grăsime animală în exces, mezelurile cu nitriți/nitrați, dulciurile concentrate, fast-food, băuturile carbogazoase și alcoolul consumat în exces sunt alimente și băuturi care ar trebui consumate cât mai rar, ideal doar ocazional., spune Dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog.

Reflux gastroesofagian, ficat gras și pancreatită: ce legătură au cu alimentația

Unele obiceiuri alimentare pot favoriza apariția sau agravarea anumitor probleme digestive. În cazul refluxului gastroesofagian, de exemplu, mesele copioase și unele alimente pot declanșa simptome la persoanele vulnerabile. În alte situații, alimentația dezechilibrată poate contribui la apariția ficatului gras, iar consumul excesiv de alcool este unul dintre factorii asociați pancreatitei acute.

Printre afecțiunile digestive favorizate de alimentația nesănătoasă regăsim boala de reflux gastroesofagian. Aceasta apare în urma refulării frecvente a conținutului acid din stomac până în esofag, cu manifestări precum arsuri retrosternale, regurgitații, durere retrosternală sau dificultate la înghițit. Mesele copioase, bogate în dulciuri concentrate, grăsimi de origine animală, condimente iuți, prăjeli, sosuri, rântașuri, mâncare de tip fast-food, băuturi carbogazoase, alcool în exces și cafea pot favoriza apariția simptomelor bolii de reflux gastroesofagian la persoanele vulnerabile.

Steatoza hepatică este o altă boală din sfera digestivă și semnifică ficat gras, a cărui apariție este favorizată, printre alți factori, de alimentația nesănătoasă. Un alt organ afectat este pancreasul, care se poate inflama și poate determina pancreatită acută, întâlnită în contextul consumului excesiv de alcool sau al unor mese foarte bogate în grăsimi, explică medicul.

Poate alimentația să crească riscul de cancer digestiv

În cazul cancerului digestiv, contează expunerea la factorii de risc pe termen lung, nu o singură masă sau un episod în care am mâncat dezechilibrat. Medicul subliniază că alimentația este doar unul dintre elementele implicate și atrage atenția asupra rolului screeningului, inclusiv prin colonoscopie.

De departe, cele mai de temut boli digestive rămân cancerul colorectal, gastric și pancreatic. Alimentația nesănătoasă poate juca un rol important în apariția acestor afecțiuni, însă nu imediat, ci pe parcursul anilor. Riscul de apariție a cancerului crește odată cu înaintarea în vârstă. Nu facem cancer dacă mâncăm ocazional nesănătos, însă un stil alimentar dezechilibrat, menținut ani de zile, cu un consum crescut de carne roșie, mezeluri și alte alimente procesate, precum și de zahăr și grăsimi în exces, poate contribui la creșterea riscului de apariție a acestor boli. Drept urmare, după vârsta de 45 de ani se recomandă efectuarea colonoscopiei de screening, cu scopul depistării polipilor, mici formațiuni care cresc pe interiorul colonului și care, în anumite situații, se pot transforma în cancer. Prin colonoscopie exista posibilitatea rezectiei acestor formatiuni si practic se elimina riscul transformarii lor in cancer.

Este important de menționat că în apariția cancerului sunt implicați mai mulți factori. Pe lângă alimentația nesănătoasă, există și factori genetici predispozanți, anumite infecții, expunerea la radiații sau alte boli asociate care pot face organismul mai vulnerabil, a mai spus specialistul.

Dieta mediteraneeană, un model alimentar cu beneficii pentru sănătate

Dieta mediteraneeană pune accentul pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește și ulei de măsline extravirgin. În același timp, presupune limitarea cărnii procesate, a dulciurilor și a produselor ultraprocesate. Medicul prezintă principiile acestui model alimentar și amintește că longevitatea este influențată de mai mulți factori, nu doar de ceea ce punem în farfurie.

Dieta cu cele mai multe beneficii demonstrate pentru menținerea stării de sănătate rămâne dieta mediteraneeană. Principiile de bază ale acestei diete sunt:

• Legume și fructe – consumate zilnic, în cantități variate.
• Cereale integrale – pâine integrală, ovăz, orez brun, paste integrale.
• Ulei de măsline extravirgin – principala sursă de grăsimi.
• Pește și fructe de mare – consumate regulat.
• Leguminoase – fasole, linte, năut, mazăre.
• Nuci și semințe – în cantități moderate.
• Lactate, în special iaurt și brânzeturi – consumate moderat.
• Carne roșie și carne procesată – cât mai rar.
• Alimente ultraprocesate, dulciuri și băuturi îndulcite – limitate.
• Apă – principala băutură, cu o hidratare adecvată.
• Alimentație variată și echilibrată, bazată în principal pe alimente cât mai puțin procesate.

Este bine cunoscut faptul că unele dintre populațiile cu longevitate ridicată ale lumii, precum cele din Ikaria (Grecia), Sardinia (Italia), Okinawa (Japonia), Loma Linda (California) și Nicoya (Costa Rica), au modele alimentare care includ multe dintre aceste principii. Longevitatea nu este însă determinată exclusiv de alimentație, ci este rezultatul mai multor factori legați de stilul de viață și de mediul în care trăiesc aceste populații, explică Dr. Adelina Popescu.

Mișcarea și controalele preventive, parte dintr-un stil de viață sănătos

Pe lângă alimentație, activitatea fizică, hidratarea și controalele medicale periodice contribuie la menținerea sănătății. În ceea ce privește prevenția, medicul menționează evaluările prin medicul de familie, ecografia abdominală și colonoscopia de screening, în funcție de vârstă și de riscul individual.

La aceste principii dietetice sănătoase trebuie adăugat efortul fizic periodic, de cel puțin 3 ori pe săptămână, câte 50 de minute. Acesta îmbunătățește sănătatea sistemului osteoarticular, muscular și cardiovascular și are beneficii și asupra sistemului digestiv, prin reglarea tranzitului intestinal și reducerea balonării.

Pentru menținerea unui sistem digestiv sănătos, pe lângă alimentația adecvată, hidratare și efort fizic periodic, nu trebuie să uităm de evaluarea medicală preventivă. Aceasta presupune efectuarea analizelor de bază prin medicul de familie, ecografia abdominală pentru urmărirea aspectului organelor interne și colonoscopia de screening, începând de la vârsta de 45 de ani, conform recomandărilor medicale și în funcție de riscul individual, a concluzionat medicul.