Fermierii din Maramureș au încheiat o parte importantă din recolta de porumb și floarea-soarelui, după o vară dificilă. Producția de porumb se apropie de nivelul anului trecut, în timp ce floarea-soarelui are o estimare de aproximativ 1.400 de kilograme la hectar.
Aproape 10.000 de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui se află în acest an la nivelul județului Maramureș.Deși condițiile meteo din timpul verii au fost dificile, agricultorii spun că rezultatele sunt, în ansamblu, mulțumitoare. Recoltarea porumbului nu s-a încheiat însă, iar campania ar urma să continue până în jurul jumătății lunii octombrie.
Potrivit lui Vasile Popan, vicepreședintele Asociației Cultivatorilor de Plante Tehnice și Cerealiere Maramureș, producția de porumb recoltată până acum se apropie de media anului trecut.
Vasile Popan spune că, în ciuda secetei și a temperaturilor ridicate din această vară, producția obținută până acum este una rezonabilă. „Deși vara a fost cumplită, porumbul strâns până acum arată o medie de aproape 3 tone la hectar, aproape în limita anului trecut, iar la floarea-soarelui avem o estimare de aproape 1.400 kg la hectar”, a declarat fermierul.
Rezultatele diferă însă destul de mult în funcție de zona în care au fost cultivate terenurile. Cele mai bune rezultate sunt așteptate în zonele de câmpie, în timp ce parcelele aflate în zona de deal au avut, în general, recolte mai modeste. Există însă și excepții, iar producția nu a fost slabă pe toate terenurile din zonele de deal.
În partea deluroasă a Maramureșului, porumbul are un rol diferit față de culturile destinate în principal consumului alimentar. Mulți fermieri îl cultivă pentru a asigura hrana animalelor pe timpul iernii.
Zone precum Chioarul și Lăpușul au numeroși crescători de animale care folosesc terenurile disponibile pentru producerea furajelor. „Eu zic că e un lucru bun pentru că pământul e lucrat, nu e lăsat în paragină, iar animalele au hrana asigurată pe câteva luni de zile”, a explicat Vasile Popan.
Pentru gospodăriile și fermele mici, această producție proprie poate însemna și reducerea cantității de furaje care trebuie cumpărate în lunile de iarnă.
Fermierii din zonele de deal se confruntă însă cu mai multe probleme. Calitatea solului este una dintre ele, la care se adaugă perioadele lungi fără precipitații. Vara din acest an a accentuat aceste dificultăți. O altă problemă importantă este reprezentată de mistreți, care pot distruge suprafețe importante cultivate cu porumb.
„Problema zonei de deal e calitatea slabă a solului, lipsa apei timp îndelungat cum a fost și-n această vară, porcii mistreți care distrug uneori suprafețe mari din cultură, dar există și ani norocoși”, a spus Vasile Popan.
Potrivit acestuia, în ultimii ani, mistreții au devenit un adevărat inamic pentru agricultori, afectând suprafețe extinse de culturi. Animalele sălbatice s-au apropiat tot mai mult de livezi și fânețe, unde găsesc terenuri întreținute și surse abundente de hrană.
În zonele de câmpie, situația este diferită.
Potrivit agricultorului, terenurile au un amestec de sol care poate contribui la păstrarea unei anumite cantități de umezeală în apropierea rădăcinilor chiar și în perioadele mai secetoase. „Terenurile cultivate cu porumb în zona de câmpie au parte de un mix de sol, inclusiv cu nisip care poate menține o anumită umezeală la rădăcina plantei pe durata verii”, a explicat Popan.
Aceste terenuri sunt folosite pentru cultivarea porumbului de mai bine de un secol, iar fermierii practică rotația culturilor. În general, porumbul este cultivat pe aceeași suprafață la intervale de aproximativ patru ani, terenul fiind folosit între timp pentru alte plante.
Porumbul nu este singura cultură importantă din zonele de câmpie ale județului. În aceste regiuni se practică și legumicultura, iar în ultimii ani au apărut culturi de lavandă, grâu, orz și alte cereale.
Diversificarea culturilor le permite agricultorilor să folosească diferite tipuri de teren și să nu depindă de o singură recoltă. În același timp, rotația culturilor este importantă pentru menținerea terenurilor într-o stare bună pentru agricultură.
În cazul florii-soarelui, producția există, dar cultura este mult mai puțin răspândită ca activitate agricolă principală.
Potrivit lui Vasile Popan, doar un număr relativ mic de fermieri cultivă floarea-soarelui pe suprafețe importante. „Floarea-soarelui ca și cultură integrală e practicată de un număr mic de fermieri”, a precizat acesta.
Printre cei care aleg această cultură se află agricultorii care au precontracte cu fabrici de ulei din Transilvania, dar și cei care produc ulei de floarea-soarelui presat la rece sau la cald și îl comercializează pe piața locală.
Produsele ajung inclusiv la târguri și în farmacii naturiste.
Una dintre probleme este reprezentată de dimensiunea pieței. „Deocamdată, piața e destul de îngustă pentru floarea-soarelui, iar nu toți fermierii au abilități de buni comercianți”, a spus Popan.
Floarea-soarelui este cultivată și în gospodării sau pe parcele individuale, însă de regulă pe suprafețe mici. Astfel, producția este destinată atât unor contracte comerciale, cât și consumului local.
Pentru agricultorii din județ există și un mecanism local destinat orientării prețurilor pentru mai multe produse agricole. Reprezentantul societății Piața Alimente SA din Baia Mare, administratorul Pieței Izvoare, a anunțat că „mini bursa cerealelor va fi operabilă de la jumătatea lunii noiembrie și își va continua activitatea până la sfârșitul lunii aprilie 2027”.Aceasta va oferi valori orientative pentru prețurile de achiziție ale mai multor produse.
Pentru producători, un astfel de reper poate fi util atunci când își planifică vânzarea recoltei și urmăresc evoluția prețurilor la nivel județean, notează Agerpres.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți