Afacere de familie în Vrancea: cum a transformat o fostă asistentă ATI laptele de capră în produse vândute cu până la 90 de lei kilogramul / „Sunt momente când te gândești dacă nu ar fi mai simplu să pleci din nou”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O fostă asistentă medicală care a lucrat în secția de Terapie Intensivă a unui spital din Italia a renunțat la cariera medicală pentru a construi o afacere de familie în Vrancea. Marcela Pricop a învățat singură să producă iaurt, chefir și cașcaval din laptele de capră obținut în propria gospodărie, iar astăzi administrează un punct gastronomic local. Produsele lactate se vând cu prețuri între 40 și 90 de lei kilogramul.

Povestea Marcelei Pricop a început în 2004, când a plecat din Valea Jiului în Italia, în căutarea unor oportunități profesionale. A ajuns să lucreze într-o secție de Terapie Intensivă, unde a avut un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. După mai bine de un deceniu, însă, viața familiei a luat o altă direcție, iar în 2016 a început o nouă etapă, în România.

Alături de soțul său, Marcel, Marcela a dezvoltat o fermă de familie și a învățat o meserie complet diferită de cea pentru care se pregătise.

De la asistentă medicală în Italia la fermier în Vrancea

Înainte de plecarea în Italia, Marcela Pricop lucrase în România într-un cabinet de medicină de familie. Decizia de a emigra a fost determinată de lipsa perspectivelor economice din Valea Jiului.

Ajunsă în Italia în vara anului 2004, a făcut voluntariat într-un spital până când a putut îndeplini formalitățile necesare pentru a profesa. Experiența a dus-o direct într-o secție de Terapie Intensivă, unde a acumulat experiență profesională timp de mai mulți ani.

Revenirea în România nu a fost o decizie ușoară. Familia a început să se orienteze treptat spre țară după mai multe sarcini pierdute și nașterea fiului lor. În paralel, soțul său făcuse deja primii pași în agricultură.

În 2013, familia accesase un proiect destinat tinerilor fermieri, în valoare de 40.000 de euro, bani folosiți pentru achiziția unui tractor și extinderea suprafeței de teren lucrate.

A învățat singură să producă iaurt, chefir și cașcaval

Transformarea fermei într-o afacere sustenabilă a venit în 2017, când Marcela Pricop a realizat că simpla comercializare a laptelui și a brânzeturilor nu aducea suficiente venituri.

A început să studieze procesarea laptelui, să caute informații și să experimenteze rețete. Pentru că nu a găsit în România cursurile de specializare de care avea nevoie, a apelat inclusiv la materiale în limba italiană și la forumuri unde erau explicate tehnic procesele de producție.

Primele încercări au fost pentru iaurt și chefir. Cașcavalul s-a dovedit cel mai dificil produs, necesitând numeroase experimente până când a reușit să obțină rezultatul dorit.

„Am început încet, cu pași mici, cu puțin iaurt, puțin chefir. Am și stricat, nu mi-au ieșit toate de la început. Cel mai greu mi-a fost să obțin cașcavalul, el mi-a dat cele mai multe bătăi de cap, dar până la urmă am reușit, pentru că am început să înțeleg laptele și ceea ce se întâmplă cu el”, a povestit Marcela Pricop pentru Agerpres.

Un nou proiect, depus în 2019 și aprobat în 2020, în valoare de 117.000 de euro, a permis familiei să achiziționeze echipamente pentru fermă și pentru procesarea laptelui.

Ferma de familie a devenit punct gastronomic local

Marcela Pricop și-a dorit să ducă afacerea mai departe de producția și comercializarea lactatelor. Așa a apărut ideea unui punct gastronomic local, unde vizitatorii pot mânca preparate realizate în mare parte din ingrediente provenite din propria gospodărie.

Principiul afacerii este scurtarea lanțului dintre producător și consumator. Laptele, brânzeturile, ouăle și carnea provin în cea mai mare parte din fermă. Excepție face carnea de vițel, cumpărată de la un crescător din comună.

Familia își macină porumbul și grâul la moară, cultivă și usucă plante aromatice și pregătește dulcețuri și siropuri din fructe precum murele, coacăzele și socul.

„Ideea mea a fost să ajung de la fermă direct la produsul pus în farfurie, să scurtez lanțul cât mai mult. Niciodată nu mi-a plăcut să îmi vând produsul făcut de mine printr-un intermediar”, explică Marcela Pricop.

Mâncarea tradițională este principalul argument prin care familia încearcă să atragă turiști. Un exemplu este mămăliga, pregătită din porumb dus la moară și măcinat, nu din mălai cumpărat din comerț.

Potrivit proprietarei, tocmai aceste detalii fac diferența pentru vizitatorii care caută gusturi pe care nu le mai întâlnesc în mod obișnuit.

Familia organizează și evenimente private, cu preparate tradiționale și băuturi făcute în gospodărie. Planul este ca punctul gastronomic să devină o destinație în sine, unde turiștii să poată petrece mai multe ore și să descopere modul în care sunt obținute produsele.

Birocrația și costurile cu energia, obstacole pentru afacerea din Vrancea

Dezvoltarea fermei nu a fost lipsită de dificultăți. Marcela Pricop spune că birocrația legată de accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare a reprezentat una dintre cele mai mari probleme.

În 2024, familia a depus un proiect pentru instalarea unor panouri fotovoltaice, investiție importantă în condițiile în care echipamentele de procesare a laptelui generează facturi lunare de energie de ordinul miilor de lei.

Proiectul a fost declarat neconform din cauza unui document care, în opinia sa, ar fi putut fi solicitat ulterior prin clarificări.

Experiența a făcut-o să ia în calcul inclusiv o nouă plecare în străinătate, însă nu a renunțat la planurile de dezvoltare.

„Sunt momente când te gândești dacă nu ar fi mai simplu să pleci din nou. Birocrația este prea stufoasă. (…) Sunt lucruri care te obosesc și te fac să te gândești la alternative, mai ales când tu vrei să investești în continuare. Dar am înțeles despre mine că sunt omul pe care îl scoți afară pe ușă și se întoarce pe geam. Nu mă las”, spune aceasta.

Ce planuri are familia pentru punctul gastronomic

Familia vrea să extindă experiențele oferite turiștilor și să lege activitatea punctului gastronomic de potențialul turistic al zonei.

Printre proiectele aflate în pregătire se numără instalarea unei stații de încărcare pentru mașini electrice, după ce mai mulți vizitatori au întrebat dacă își pot încărca autoturismele în timpul vizitei.

Marcela Pricop consideră că dezvoltarea punctelor gastronomice locale depinde și de colaborarea dintre producători, administrații și organizațiile de promovare turistică. Monumentele istorice, gospodăriile tradiționale și producătorii locali ar putea fi integrate într-o ofertă turistică mai amplă.

Cât costă produsele lactate de la ferma din Vrancea

Potrivit listei de prețuri publicate pe site-ul „Căprițele lui Robert”, proiectul din care face parte familia Pricop, produsele lactate din lapte de capră sunt comercializate cu prețuri cuprinse între 40 și 90 de lei kilogramul.

Prețurile produselor sunt următoarele:

• – Telemea de capră: 60 lei/kg
• – Cașcaval: 70 lei/kg
• – Cașcaval afumat: 75 lei/kg
• – Urda dulce: 40 lei/kg
• – Brânză maturată: 70 lei/kg
• – Brânză tare de capră: 90 lei/kg

Iaurtul și chefirul produs în gospodărie costă 12 lei pentru 500 ml, iar litrul de lapte proaspăt este comercializat tot cu 12 lei.