VIDEO | Ce punem în caserola pentru școală ca să nu se întoarcă acasă neatinsă? Răspunsul nutriționistului Tania Fântână

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Te trezești dimineața, pregătești caserola pentru școală, pui sandviș, fructe, legume și poate chiar ceva făcut în casă. După-amiază, însă, copilul se întoarce cu aproape totul neatins. Nutriționistul Tania Fântână explică de ce, în multe cazuri, soluția nu este să punem mai multă mâncare sau să facem un pachet „perfect”, ci să ținem cont de ceea ce îi place copilului, de timpul pe care îl are la dispoziție și de cantitatea pe care o poate consuma.

„O caserolă pentru școală nu trebuie să fie demonstrația noastră de nutriție perfectă. Trebuie să fie mâncare pe care copilul o acceptă și o poate mânca într-o pauză de 10-15 minute”, spune Tania Fântână.

Dacă un copil preferă sandvișurile, părinții nu trebuie să îl convingă să mănânce alimente pe care nu le acceptă doar pentru că sunt percepute ca fiind mai sănătoase.

Un sandviș pregătit acasă poate conține pâine integrală, brânză, carne slabă, prosciutto sau șuncă slabă, ori ou, alături de câteva felii de castravete și un fruct. Pentru copil, este o variantă familiară, ușor de consumat și de transportat.

Forma poate conta la fel de mult ca ingredientele. Un sandviș mare poate fi înlocuit cu mini-sandvișuri, triunghiuri de pâine sau o lipie rulată și tăiată în bucăți mici.

Lipia, ouăle și brioșele sărate pot fi variante pentru pachet

Pentru copiii care preferă lipiile, Tania Fântână recomandă combinații precum hummus cu pui, cremă de brânză cu curcan sau ou cu avocado.

Alături poate fi pus un fruct, de exemplu un măr, o pară sau struguri pregătiți corespunzător vârstei copilului.

Ouăle fierte pot fi, de asemenea, o soluție practică pentru pregătirea meselor în avans, dacă sunt păstrate și transportate corespunzător. Pot fi folosite în sandvișuri sau servite alături de pâine și legume.

Printre variantele care pot fi pregătite acasă se numără și mini-brioșele cu ou și legume, clătitele simple, checurile aperitiv sau brioșele sărate, în funcție de preferințele copilului.

Iaurtul, doar dacă poate fi păstrat în siguranță

Iaurtul simplu cu fructe și ovăz poate fi o gustare potrivită pentru copiii care au acces la condiții adecvate de păstrare a alimentelor perisabile.

În situațiile în care mâncarea nu poate fi menținută la rece până la momentul consumului, părinții trebuie să aleagă alimente care pot fi transportate și păstrate în siguranță.

O combinație simplă poate fi fruct plus o sursă de proteine: banană cu câteva nuci, măr cu iaurt, pară cu o bucată de brânză sau pâine cu unt de arahide, dacă este permis la școală și copilul nu are alergii.

Poate exista și ceva dulce

Tania Fântână spune că alimentele dulci nu trebuie transformate în alimente interzise.

„Copilul nu trebuie să învețe că un aliment este „bun” și altul este „rău”. Trebuie să învețe cât de des și în ce cantitate îl consumăm”.

Astfel, o porție mică de ceva dulce poate apărea, din când în când, lângă o gustare echilibrată. Pot fi și biscuiți fără zahăr sau produse îndulcite cu fructe uscate ori banană.

Ideea este ca desertul să fie privit în contextul întregii alimentații, nu ca un aliment care trebuie categorisit automat drept „rău”.

Prea multă mâncare poate avea efectul opus

Un alt aspect important este cantitatea pusă în caserolă.

„Dacă punem într-o caserolă un sandviș mare, un iaurt, două fructe, morcovi, castraveți și încă trei lucruri «pentru că trebuie să mănânce sănătos», este posibil ca el să deschidă cutia, să vadă prea multă mâncare și să nu mănânce nimic pentru simplul motiv că i se pare că nu are timp”.

Copilul poate alege, în schimb, să mănânce doar câteva legume, care este posibil să nu îi ofere senzația de sațietate de care are nevoie.

„Mai puțin poate însemna mai mult”, explică nutriționistul.

De aceea, pachetul pentru școală ar trebui adaptat atât apetitului copilului, cât și duratei pauzei în care poate mânca.

Copilul poate fi implicat în alegerea meniului

Pregătirea pachetului poate deveni și un exercițiu prin care copilul învață să facă alegeri alimentare.

„Duminică seara putem spune: «Săptămâna aceasta avem trei variante. Ce vrei luni? Ce vrei marți?»”.

Părinții pot pregăti în avans câteva dintre componentele pachetului: ouă fierte, cremă de brânză, biluțe de mozzarella, legume spălate, fructe porționate, carne gătită, batoane din fructe uscate fără zahăr, pâine sau lipii.

Implicarea copilului în alegerea ingredientelor poate crește interesul acestuia pentru mâncarea pregătită acasă și pentru alimentele simple.

Ce facem dacă se întoarce cu mâncarea acasă?

Potrivit nutriționistului, primul pas nu este cearta.

„Ce nu ți-a plăcut? Nu ți-a fost foame? A fost greu de mâncat? Ai avut timp?”.

Răspunsurile pot arăta dacă problema a fost gustul, cantitatea, timpul scurt din pauză sau chiar felul în care a fost pregătită și împachetată mâncarea.

Un copil care nu termină un sandviș nu are neapărat nevoie de un pachet cu mai multe alimente. Uneori este nevoie de o porție mai mică, de o altă formă sau pur și simplu de ingrediente pe care copilul le acceptă.

Pentru Tania Fântână, „cea mai sănătoasă caserolă nu este cea mai frumoasă și nici cea mai «instagramabilă» sau perfectă, după regulile rețelelor de socializare. Este cea pe care copilul o deschide și o mănâncă”.