Liliana Tapoi a plecat din Techirghiol spre Italia cu gândul să stea doar trei luni. Luase un împrumut pentru casă și trebuia să strângă bani pentru a-l plăti. O prietenă a sunat-o și a întrebat-o dacă vrea să plece, iar a doua zi era deja pe drum, alături de alte două femei, fiecare cu propriile probleme și motive pentru a încerca să-și găsească de lucru în Italia.
Au trecut 23 de ani.
Astăzi, Liliana Tapoi are un magazin cu produse românești în Italia, dar începutul nu a fost deloc ușor. În prima zi de muncă, la cules de măsline, spune că a crezut că va muri de sete. Nu știa nici limba italiană și își scria pe brațe cuvintele pe care le auzea pe câmp, pentru ca seara să le copieze, să le caute în dicționar și să le învețe, potrivit Mediafax Italia.
Liliana Tapoi trebuia să ajungă în Rossano, în provincia Cosenza, însă a urcat din greșeală într-un tren spre Rossarno, în provincia Reggio Calabria. A ajuns cu întârziere, a fost cazată, iar din a doua zi a început munca la cules de măsline.
„Habar nu aveam cum arată măslinele, am crezut că voi culege din niște tufe mici, când colo erau doar copaci mari, mi-au nenorocit spatele”, își amintește ea.
Prima zi pe câmp a fost una dintre cele mai dificile. Era foarte cald, iar Liliana nu știa că trebuie să își ia suficientă apă cu ea.
„Eram pe câmp și eram atât de însetată încât nu mai puteam să mă gândesc la nimic altceva. Nu știam că trebuie să-mi iau multă apă cu mine și acolo nu ne dădea nimeni. La sfârșitul zilei eram terminată. Și îmi spuneam: «Dacă toate cele trei luni vor fi așa, eu nu rezist aici»”, povestește românca.
Nu știa aproape deloc limba italiană. Pe câmp, fiecare cuvânt nou pe care îl auzea ajungea să fie scris pe brațul ei.
„Pe câmp, fiecare cuvânt pe care îl auzeam mi-l scriam pe brațe. Seara, când ajungeam acasă, nici nu mă spălam imediat. Copiam toate cuvintele de pe brațe, le căutam în dicționar și apoi le învățam. Așa am început să vorbesc italiana, cu brațele pline de cuvinte”, spune Liliana Tapoi.
Cele trei luni pe care intenționa să le petreacă în Italia au trecut, însă banii începeau să se strângă. După un an a venit și soțul ei, Petre, iar ulterior au ajuns în Italia și cei doi fii ai lor.
Familia terminase între timp casa din Techirghiol, însă copiii se obișnuiseră cu viața din Italia și nu mai voiau să se întoarcă în România. Așa au început să se gândească la următorul pas.
Familia a decis să vândă casa din România și să investească banii într-un magazin cu produse românești în Italia, idee venită chiar din partea copiilor.
„Am adunat banii, ne-am așezat la masă și am discutat ce să facem cu viețile noastre. Băieții noștri se obișnuiseră, nu mai voiau să se întoarcă în România. Între timp terminasem și casa la Techirghiol. Am decis atunci, la masă, că vindem casa și, la ideea copiilor, deschidem un magazin cu produse românești aici”, povestește Liliana Tapoi.
Drumul spre propria afacere nu a fost lipsit de dificultăți. Întrebată care a fost cel mai greu lucru pe care l-a întâlnit, Liliana spune că cel mai mult a durut-o ceea ce percepea drept invidia unor conaționali.
„Aveau senzația că par superioară lor, că le datorez ceva. Dar nu era așa. Am muncit din greu ca să avem magazinul, tragem și acum greu ca să-l menținem. Invidia conaționalilor a durut cel mai tare”, spune ea.
Printre cele mai căutate produse românești din magazin se numără parizerul de pui și cel de porc, pe care Liliana Tapoi îl asociază cu gustul copilăriei.
„Mâncarea copilăriei noastre, mâncarea cea mai ieftină”, spune românca.
Magazinul nu este însă frecventat doar de românii stabiliți în Italia. În timp, și italienii au devenit curioși să descopere produsele românești.
„Italienii iubesc salamul românesc, mai ales pe cel care nu are foarte mult usturoi. La început veneau curioși, întrebau ce este, cum se mănâncă. Acum au preferatele lor și vin să le cumpere”, povestește Liliana.
Printre produsele care au atras atenția italienilor se numără și sarmalele.
„Au descoperit și sarmalele și, culmea, au ajuns să le iubească. Pentru mine e o bucurie enormă să văd un italian intrând în magazin și alegând cu drag produse românești. Parcă, pentru câteva minute, cele două țări ale mele stau la aceeași masă”, spune ea.
Pentru mulți români care îi trec pragul, magazinul este și un loc în care pot vorbi despre viața lor departe de țară. Liliana Tapoi spune că oamenii intră uneori pentru un produs și ajung să rămână pentru o conversație.
„Aș putea să scriu o carte cu poveștile oamenilor care mi-au trecut pragul. Unii vin pentru o pâine, pentru un salam sau pentru ceva ce le amintește de casă, dar ajung să-mi povestească despre viața lor, despre copii, despre dor și despre cât de greu le este uneori departe de România. Cred că, de fapt, le este dor nu doar de mâncare, ci și de o vorbă bună spusă în limba lor. Și uneori stăm de vorbă mai mult decât cumpără”, spune românca.
După 23 de ani în Italia, Liliana spune că a ajuns să se simtă legată de ambele țări. Unul dintre lucrurile pe care le apreciază cel mai mult la italieni este relația lor cu familia.
„Îmi place că se adună, că stau împreună, că își fac timp unii pentru ceilalți. Nu doar la sărbători, ci și în zilele obișnuite. Și mai ales felul în care își iubesc și își respectă mama. Pentru italieni, mama este sacră. Cred că asta m-a făcut să mă simt, în timp, și mai aproape de Italia”, afirmă Liliana Tapoi.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți