Consumul de cafea, asociat cu mai puțină grăsime și mai multă masă musculară / Efectele hormonale diferă între femei și bărbați

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Persoanele care beau mai multă cafea tind să aibă mai puțină grăsime și mai multă masă musculară, arată un studiu realizat în Finlanda. Cercetătorii de la Universitatea din Oulu au analizat datele a 2.264 de persoane în vârstă de 46 de ani. Participanții fac parte dintr-un studiu amplu, început în 1966 în nordul Finlandei.

Oamenii de știință au urmărit legăturile dintre consumul obișnuit de cafea, compoziția corporală, metabolism și nivelurile hormonilor sexuali. Rezultatele au fost publicate în revista științifică European Journal of Nutrition și citat de Science Daily. Participanții au fost împărțiți în patru categorii. Prima a inclus persoanele care nu beau cafea, iar următoarele pe cele care consumau una-două cești, trei-patru cești sau cel puțin cinci cești pe zi. Dintre participanți, 2.194 consumau cafea și numai 70 nu beau această băutură. În categoria consumatorilor frecvenți, cu minimum cinci cești pe zi, au fost incluse 1.076 de persoane. Finlanda se află, de altfel, printre țările cu cel mai ridicat consum de cafea din lume.

Mai puțină grăsime, deși indicele de masă corporală era similar

Persoanele care consumau mai multă cafea aveau un procent mai redus de grăsime corporală. Acestea prezentau și mai puțină grăsime viscerală, acumulată în jurul organelor interne. În același timp, consumatorii de cafea aveau o masă musculară scheletică mai mare. Diferențele au apărut deși indicele de masă corporală (IMC) era asemănător între grupuri.

Rezultatele sugerează că două persoane cu un IMC apropiat pot avea o compoziție corporală diferită. Una poate avea mai multă grăsime, iar cealaltă o proporție mai mare de masă musculară.

Consumul ridicat de cafea a fost asociat și cu niveluri mai mici ale aminoacizilor cu catenă ramificată. Concentrațiile ridicate și persistente ale acestor substanțe au fost asociate anterior cu rezistența la insulină și cu un risc mai mare de diabet de tip 2.

La bărbați, cercetătorii au observat și un profil mai favorabil al glucozei și insulinei. Asocierile identificate au rămas însă în general slabe, chiar dacă unele dintre ele au fost semnificative statistic, potrivit studiului original.

Legături diferite cu hormonii sexuali

Cele mai clare diferențe hormonale au apărut în rândul bărbaților. Un consum mai mare de cafea a fost asociat cu niveluri crescute ale testosteronului total și ale testosteronului biodisponibil. Cercetătorii au observat și o concentrație mai mare a globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG). În schimb, testosteronul liber și indicele androgenilor liberi au fost ușor mai reduse.

În cazul femeilor, asocierile hormonale au fost mai puține. Un consum mai mare de cafea a fost legat în principal de valori mai ridicate ale SHBG și de niveluri mai mici ale androgenilor liberi.

„Ne-a atras atenția o semnătură hormonală distinctă, care a rămas vizibilă și după luarea în calcul a stilului de viață”, a declarat Luca Verroest, autorul principal al cercetării. El a precizat că unele dintre aceste legături diferă între femei și bărbați, potrivit Universității din Oulu.

Studiul nu dovedește că efectele sunt provocate de cafea

Cercetătorii avertizează că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Studiul este observațional și a analizat informațiile colectate la un anumit moment. Prin urmare, nu se poate afirma că un consum mai mare de cafea determină reducerea grăsimii sau creșterea masei musculare. Este posibil ca rezultatele să fie influențate și de alți factori.

Analizele au fost ajustate în funcție de IMC, educație, fumat, activitate fizică și consumul de alcool. Totuși, cercetătorii nu au putut exclude influența alimentației, stresului sau altor caracteristici individuale. Consumul de cafea a fost declarat chiar de participanți, iar dimensiunea unei cești nu a fost definită. Nu au fost colectate informații detaliate despre boabe, gradul de prăjire sau adaosurile precum laptele și zahărul.

Oamenii de știință vor să stabilească dacă băutura provoacă într-adevăr aceste modificări și ce compuși ar putea fi responsabili. Sunt necesare studii pe termen lung și cercetări experimentale înainte ca rezultatele să poată fi transformate în recomandări alimentare.