VIDEO FOTO | Cum am petrecut eclipsa în Spania, cu un grătar pe terasă. Am ars burgerii, dar am admirat 7 secunde de întuneric total

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Și a trecut și eclipsa. În România mai pe la margine și parțială, în Spania, a avut o zonă largă, transversală, unde întunericul a învăluit pământul pentru un minut și ceva. Unde locuiesc eu a fost chiar linia de demarcație a acestei fâșii, așa că am avut bucuria unor doar 7 secunde de întuneric total. Dar mai ales a unei eclipse vizibile de pe terasa casei. Drept pentru care n-a trebui să călătorim cum au făcut milioane de turiști străini sau rezidenți spanioli din regiunile mai puțin norocoase.De obicei ne nemulțumește faptul că soarele vine la apus în această zonă a casei, lăsând multă căldură în orele de amiază pe terasă și în sufragerie, dar acum am apreciat.

Vezi galeria foto
8 poze

Un grătar „de eclipsă” cu familia

Evident că dacă s-a strâns familia la vizionarea eclipsei am făcut și un grătar. Așa, de mijloc de săptămână, „frugal”, cu niște hamburgeri. Ne-am gândit că se prepară repede, nu-i nevoie de multă supraveghere și nu ne vor distrage atenția de la eclipsă. Sincer eu speram că „grataragii” familiei vor trece la fapte doar după ce revine discul solar la dimensiuni normale. Dar n-a fost să fie așa.

Băiatul nostru pleca la job așa că a cerut hamburgerul înainte de secundele de întuneric total, iar eclipsa și grătarul au mers în paralel. Vorba vine, pentru că toată lumea era cu ochii (acoperiți de ochelari) pe soare.

Hamburgherii…s-au ars

Nu de nemâncat, dar cât să nu poată fi fotografiați. În plus nici nu erau prea instagramabili, pentru că am trimis băieții să cumpere carne și chifle în cursul zilei, dar chifle au uitat să ia. Prin urmare, am pus hamburgerii pe câte o felie de pâine, unii, între două felii, alții. Avantaj pentru nepotul care a vrut smash. N-au fost răi la gust până la final, dar nici de arătat la lume. Ilustrez cu ceva poze mai vechi, asta e!

Eclipsa din cartier

Dar ne-am bucurat de eclipsă și de atmosfera de cartier. E o zonă de case, cu terase mari, orientate cum spuneam, spre apus. Majoritatea proprietarilor vin aici în vacanțe, fiind aproape de mare. Iar acum, în august, casele sunt pline. Spaniolii sunt un popor expansiv. ca și noi, le place să petreacă în familie, să râdă, să vorbească tare, să bea un pahar și să mănânce mult.

Așa că atmosfera a fost de Revelion în august. Lumea făcea grătare și tapas-uri pe fiecare terasă. La momentul de întuneric s-au entuziasmat, au aplaudat. Apoi au rămas sub cerul liber, după lăsarea întunericului, să aștepte Perseidele. Ceea ce am făcut și noi. intrând în piscină și scrutând cerul nopții. Dar n-am avut noroc decât de ceva avioane, care ne-au survolat, undeva, la mii de metri înălțime. Mai încercăm și astăzi.

Scurt istoric al eclipselor în Peninsula Iberică și a cercetării astronomice locale

Istoria documentată a eclipselor solare din Spania începe în sec al XIX-lea. În 1860 și 1870, evenimentele din Peninsula Iberică au atras zeci de expediții străine. Cercetătorii de atunci au demonstrat că protuberanțele roșii aparțin atmosferei solare (Quintanilla de la Ribera, 1860) și au identificat compoziția chimică a coroanei solare prin spectroscopie (Jerez de la Frontera, 1870).

La începutul secolului al XX-lea, o triadă de eclipse (1900, 1905 și 1912) a impulsionat modernizarea astronomiei spaniole. Fenomenul din 1905, denumit „eclipsa spaniolă” datorită duratei de aproape patru minute vizibile exclusiv din Spania, a ajutat la infirmarea existenței ipoteticei planete Vulcan, a explicat originea atmosferică a benzilor de umbră din zborul cu balonul al lui Emilio Herrera și a devenit un adevărat eveniment social vizitat chiar  și de regele Alfonso al XIII-lea. Mai târziu, în 1912, astronomul Josep Comas i Solà a reușit să filmeze în premieră „spectrul fulger” al Soarelui.

Ultima eclipsă totală vizibilă de pe teritoriul spaniol înainte de cea de ieri a avut loc în Insulele Canare, la 2 octombrie 1959. Observațiile aeriene la mare altitudine au permis cartografierea câmpului magnetic solar și au consacrat arhipelagul drept unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru observarea spațiului, ducând direct la fondarea Observatorului Teide și a Institutului de Astrofizică din Canare.

La eclipsa din acest an, milioane de oameni au venit din toată lumea, iar autoritățile au organizat 660 de puncte de observație de-a lungul fâșiei de „întuneric”. Însăși Filip al Spaniei și-a prelungit concediul în insula Mallorca pentru a asista la „dispariția” soarelui. Pretutindeni oamenii au continuat petrecerea pe plaje, în parcuri, în case sau în restaurante până la ore târzii din noapte.