VIDEO | Cum schimbă mirosul, textura și amintirile felul în care mâncăm / Dr. Ion Niculăescu: „Percepția unei mâncări nu depinde numai de gust. Creierul combină informațiile primite prin gust, miros, văz, atingere și auz”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dr. Ion Niculăescu, health coach și consilier în nutriție, a fost invitat la podcastul „Fântâna de Sănătate”, realizat la G4Food de nutriționistul Tania Fântână. Discuția a continuat cu rolul simțurilor, amintirilor și emoțiilor în formarea preferințelor alimentare.

Potrivit specialistului, percepția unei mâncări nu depinde numai de gustul dulce, sărat, acru, amar sau umami. Creierul combină informațiile primite prin gust, miros, văz, atingere și auz. Rezultatul este experiența complexă pe care o numim, în mod obișnuit, savoare.

Aspectul preparatului creează primele așteptări. Culoarea, forma, aranjarea în farfurie și chiar o fotografie pot face o mâncare să pară apetisantă înainte de a fi gustată. Aceste indicii pregătesc creierul pentru experiența care urmează, dar pot influența și evaluarea gustului.

Mirosul are un rol esențial. O parte importantă din ceea ce percepem drept aromă provine din substanțele volatile care ajung la receptorii olfactivi. Din acest motiv, mâncarea poate părea mai puțin gustoasă atunci când nasul este înfundat.

Textura contează la fel de mult. Unele persoane preferă alimentele crocante, în timp ce altele caută consistențe moi sau cremoase. Temperatura, vâscozitatea și senzația lăsată în gură contribuie, de asemenea, la acceptarea unui preparat.

Auzul poate influența modul în care percepem mâncarea

Inclusiv auzul participă la masă. Sunetul produs de un aliment crocant poate influența percepția prospețimii și plăcerea consumului. Experiența nu este formată, așadar, de un singur simț, ci de integrarea tuturor acestor informații. Abilitățile culinare pot face alimentele hrănitoare mai atrăgătoare. Legumele pot avea texturi, arome și culori diferite în funcție de modul în care sunt coapte, sotate, condimentate sau prezentate. O alimentație echilibrată nu trebuie să fie lipsită de gust sau plăcere.

Preferințele sunt influențate și de experiențele personale. Mâncarea din copilărie, mesele în familie sau preparatele asociate sărbătorilor pot deveni „ancore” emoționale. Un miros cunoscut poate readuce rapid o stare sau o amintire veche.

Memoria nu reproduce însă trecutul precum o înregistrare perfectă. Amintirile sunt reconstruite, iar emoțiile pot influența ceea ce păstrăm și modul în care interpretăm experiența. Cu cât momentul a avut o încărcătură emoțională mai mare, cu atât poate rămâne mai ușor accesibil.

Când apare problema

Ion Nicolaescu a comparat comportamentul alimentar cu vârful unui aisberg. La suprafață se vede ceea ce mâncăm. În spate pot exista foamea, stresul, oboseala, rutina, somnul insuficient, mediul familial și experiențele anterioare.

Preferința pentru alimentele ultraprocesate în locul unei alimentații variate poate deveni problematică, dar nu reprezintă automat o dependență. Evaluarea trebuie să țină cont de pierderea controlului, frecvența consumului, suferința produsă și efectele asupra sănătății.

Nici poftele pentru anumite gusturi nu demonstrează singure existența unui deficit de nutrienți. Eventualele carențe trebuie stabilite prin evaluare medicală și analize recomandate justificat, nu deduse exclusiv din preferințele alimentare.

Înțelegerea factorilor care influențează alegerea mâncării poate ajuta la schimbarea obiceiurilor. Scopul nu este eliminarea plăcerii, ci folosirea culorilor, aromelor și texturilor pentru a face preparatele hrănitoare mai satisfăcătoare.