VIDEO | De la biroul unei multinaționale la grădina bunicilor / Oana Groza a renunțat la munca „de birou” din Cluj și cultivă legume în Maramureș / Surplusul îl procesează, păstrând gustul și farmecul rețetelor vechi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe tarabă sunt dovlecei, zucchini, pătrunjel, busuioc și salvie. Lădițele nu sunt însă încărcate la întâmplare, în speranța că marfa își va găsi cumpărători până la sfârșitul zilei. Cele mai multe legume au deja un destinatar. „Aproximativ 90% dintre produse le aducem numai pe comandă. Clienții au început să înțeleagă sistemul pe care îl folosim. Restul de 10% îl păstrăm pentru clienții noi, care sunt în trecere și ne văd pentru prima dată”, explică Oana Groza.

Așa funcționează astăzi o parte din mica afacere pe care Oana și soțul ei, Bogdan, au construit-o în Remetea Chioarului. Grădina din Deal înseamnă legume proaspete, cultivate în solarii și în câmp deschis, dar și borcane cu zacuscă, dulceață, murături și sosuri. În spatele lor se află însă povestea a doi oameni crescuți la oraș, care au ales să schimbe birourile din Cluj-Napoca cu pământul bunicilor.

Oana este originară din Cluj-Napoca, a absolvit două facultăți, în domeniile comunicării și studiilor de securitate, apoi a lucrat aproape cinci ani într-o multinațională. Bogdan era designer grafic. Deși amândoi proveneau din mediul urban, copilăria îi apropiase de sat: Oana își petrecuse vacanțele la bunicii din Maramureș, iar Bogdan avea legături asemănătoare cu lumea rurală din Sălaj. În 2015, Oana a plecat din Cluj și s-a mutat în gospodăria bunicilor din Remetea Chioarului. Un an mai târziu, împreună cu Bogdan, a pus bazele Grădinii din Deal. Au pornit de la 18 ari de pământ și de la dorința de a transforma agricultura practicată pentru consumul familiei într-o activitate care să le asigure un venit. Cei doi au ales să cultive fără pesticide și fără substanțe care să forțeze creșterea plantelor. Asta a făcut munca mai dificilă și i-a obligat să înțeleagă, treptat, comportamentul fiecărui soi, rolul plantelor companion și ritmul natural al grădinii.

Urmează sezonul roșiilor

În actualul sezon, familia cultivă aproximativ 70 de ari de legume, atât în solarii, cât și în câmp deschis. Sortimentul se schimbă odată cu lunile anului. „Vom avea roșii cherry, roșii clasice, soiuri tradiționale, vinete, ardei kapia, gogoșari, păstăi și castraveți. Cam tot ce se consumă în această perioadă”, spune Oana.

În momentul scurtului nostru dialog, dovleceii se vindeau cu cinci lei kilogramul. În spatele acestui preț se află însă o muncă începută cu mult înainte ca legumele să ajungă la tarabă: pregătirea terenului, semănatul, îngrijirea răsadurilor, udarea și recoltarea la momentul potrivit.

O grădină în care aproape nimic nu se pierde

Sistemul comenzilor preluate dinainte îi ajută să știe câtă marfă trebuie să culeagă și să transporte. În felul acesta, legumele nu sunt desprinse inutil de pe plante și nu rămân nevândute la sfârșitul zilei. Clienții află ce este disponibil, plasează comenzile, iar producătorii aduc cantitățile solicitate. Familia participă și la târgul „Roade de Oraș” din Baia Mare, unde relația dintre cumpărător și producător s-a construit în timp. Aici sunt, de fapt, livrate comenzile primite peste săptămână, iar vinerea și marțea clienții vin să le ridice.

Chiar și într-un sistem bine organizat rămân legume care nu au aspectul cerut pentru vânzarea în stare proaspătă. Un dovlecel crescut strâmb, o roșie crăpată sau un ardei cu o formă neobișnuită pot avea același gust, dar sunt mai greu acceptate de cumpărători. Din această problemă a apărut, în 2018, o nouă direcție a afacerii. Oana și Bogdan au început să transforme legumele și fructele în conserve. În loc să arunce produsele care nu corespundeau standardelor estetice, le-au pus în borcane. „Din septembrie încolo facem și procesare. Vom avea zacuscă, dulcețuri și sosuri pentru paste”, spune Oana.

Rețete vechi, într-o afacere construită de doi tineri

În borcanele familiei Groza se întâlnesc mai multe generații. Zacusca este pregătită după rețeta bunicii Oanei, castraveții în saramură urmează rețeta soacrei, iar silvoița – magiunul de prune fără zahăr adăugat – este fiartă într-o căldare de cupru veche de peste un secol, moștenită de la străbunic. Unele semințe de roșii au fost, la rândul lor, păstrate în familie.

Afacerea nu trăiește însă numai din nostalgie. Experiența profesională a celor doi a devenit utilă într-un domeniu care pare, la prima vedere, foarte îndepărtat de pregătirea lor. Oana se ocupă de comunicarea cu oamenii, de comenzi și de prezentarea poveștii produselor. Bogdan și-a folosit experiența de designer grafic pentru a crea identitatea vizuală și etichetele borcanelor.

Produsele au ajuns treptat dincolo de Maramureș, prin comenzi online, târguri și băcănii din mai multe orașe. Unele borcane au fost trimise chiar și la Bruxelles, către comunitatea românilor de acolo.