Ce se întâmplă în corpul tău în orele de după o masă. Explicația pe care puțini o cunosc / Tania Fântână (nutriționist): „Gustările nu sunt dușmanul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ai mâncat. Te simți sătul, poate chiar foarte sătul. Simți că stomacul este plin și că ai nevoie de puțin timp până să revii la senzația aceea de ușurință pe care o aveai înainte de masă. Apoi, treptat, ceva se schimbă. Presiunea din stomac începe să dispară, senzația de plenitudine se diminuează și, după un timp, parcă nici nu mai simți că ai mâncat.

Și poate te întrebi: unde a dispărut mâncarea și ce se întâmplă, de fapt, în corpul meu în aceste ore?

Primele ore după masă. Cum începe digestia

Din momentul în care ai terminat masa, corpul tău intră într-un proces complex de digestie. Stomacul se adaptează volumului de alimente pe care l-a primit, iar pereții săi se destind, contribuind la senzația de sațietate pe care o simți imediat după masă.

În același timp, alimentele sunt amestecate cu sucurile gastrice și transformate treptat într-un conținut semilichid, care va fi transportat, în cantități mici și controlate, către intestinul subțire.

Așadar, senzația de „stomac plin” nu înseamnă că mâncarea stă pur și simplu acolo, ci că sistemul digestiv lucrează activ pentru a procesa ceea ce ai mâncat.

De ce dispare senzația de stomac plin

Pe măsură ce timpul trece, stomacul începe să se golească treptat, iar conținutul mesei ajunge în intestinul subțire, unde are loc cea mai mare parte a digestiei și absorbției nutrienților.

Proteinele, carbohidrații și grăsimile sunt descompuse în componente mai mici, care pot fi absorbite și utilizate de organism. În paralel, corpul răspunde la nutrienții pe care i-ai consumat, iar mecanismele care reglează glicemia, apetitul și sațietatea continuă să funcționeze.

De aceea, faptul că nu mai simți presiunea din stomac nu înseamnă că digestia s-a terminat. Înseamnă doar că alimentele au trecut mai departe, iar senzația fizică de plenitudine începe să scadă.

Sațietatea și digestia nu sunt același lucru

Aici apare un aspect important: senzația de sațietate și procesul digestiv nu sunt același lucru.

Poți să nu mai simți stomacul plin, în timp ce organismul continuă să digere și să absoarbă nutrienții. Iar momentul în care reapare foamea diferă de la o persoană la alta.

Contează cât ai mâncat, ce ai mâncat, cât de bogată a fost masa în proteine, fibre și grăsimi, cât de repede ai mâncat și, bineînțeles, particularitățile propriului tău organism.

Trebuie să aștepți trei ore între mese?

Nu există o regulă medicală universală potrivit căreia fiecare persoană trebuie să aștepte exact trei ore între mese.

Totuși, pentru multe persoane, un anumit interval între mesele principale poate fi util. Acesta oferă timp digestiei să își urmeze cursul și te ajută să observi mai clar semnalele corpului.

Dacă ai mâncat o masă echilibrată și suficient de sățioasă, nu este nevoie să cauți imediat ceva de ronțăit doar pentru că mâncarea este la îndemână. Poți lăsa timpul să treacă și să observi cum senzația de plenitudine scade treptat, până când reapare foamea.

De ce ronțăitul permanent îți poate încurca semnalele de foame

În mod ideal, corpul nostru trece în mod natural printr-un ciclu simplu: foame, masă, sațietate, digestie și revenirea treptată a foamei.

Nu este nevoie să ajungi la o foame extremă pentru a mânca, dar nici nu este necesar să ai permanent ceva în stomac.

Atunci când între mesele principale apare constant câte o gustare, o mână de nuci, un biscuit, câteva chipsuri, o bucată de ciocolată, un fruct sau „doar ceva mic”, devine mai dificil să îți dai seama când îți este cu adevărat foame și când doar ai intrat din nou în contact cu mâncarea.

De ce te poți simți balonată chiar dacă nu mănânci foarte mult

Multe persoane spun: „Nu mănânc foarte mult, dar sunt mereu balonată și mă simt greoaie.”

Poate că problema nu este o singură masă foarte mare, ci faptul că pe parcursul întregii zile se adună multe momente mici de alimentație.

Mănânci micul dejun, apoi bei cafeaua și iei un biscuit, peste o oră câteva nuci, la prânz mănânci din nou, după prânz apare ceva dulce, apoi un fruct, mai târziu câteva chipsuri, iar seara urmează cina.

La finalul zilei, ai impresia că doar ai „ciugulit”, însă sistemul digestiv a primit alimente aproape continuu. În aceste condiții, este mai greu să observi dacă îți este cu adevărat foame, dacă ești sătul sau dacă mănânci pur și simplu din obișnuință.

Gustările nu sunt dușmanul

Asta nu înseamnă că gustările sunt rele sau că trebuie eliminate.

O gustare poate fi foarte potrivită atunci când îți este foame între mese, când ai un program mai lung sau când necesarul tău energetic este mai mare.

Problema apare atunci când ronțăitul devine automat și mănânci aproape fără să îți dai seama. În această situație, poți ajunge să consumi mai multe calorii decât ai nevoie, fără să ai impresia că ai avut mese consistente.

Ce alimente pot favoriza balonarea

Pentru unele persoane, anumite alimente consumate frecvent pe parcursul zilei pot favoriza balonarea.

Cantitatea totală de alimente, produsele bogate în carbohidrați fermentabili, băuturile carbogazoase, unii îndulcitori, anumite fructe, leguminoasele sau mesele foarte bogate în fibre pot produce mai multe gaze și distensie abdominală la persoanele sensibile.

De aceea, dacă te simți permanent balonată, nu este suficient să te întrebi doar „Cât mănânc?”. Merită să te întrebi și:

• Ce mănânc?
• Cât de des mănânc?
• Cât de repede mănânc?
• Cum mă simt după ce mănânc?

Dacă ți se face foame prea repede după masă

Uneori, senzația de foame care apare la scurt timp după masă nu înseamnă neapărat că ai nevoie de o nouă gustare.

Poate fi semnul că masa anterioară nu a fost suficient de echilibrată sau de sățioasă. Dacă ai mâncat foarte puțin, ai sărit peste proteine sau ai avut o masă bazată în principal pe alimente cu densitate energetică mică, este posibil să îți fie foame din nou într-un timp relativ scurt.

În astfel de situații, soluția nu este întotdeauna să adaugi încă o gustare, ci să privești cu atenție structura mesei.

O masă care conține o sursă adecvată de proteine, fibre, legume și, în funcție de nevoile tale, carbohidrați și grăsimi de calitate oferă, de regulă, o sațietate mai bună și te poate ajuta să ajungi mai ușor la următoarea masă fără să simți nevoia să ronțăi permanent.

Înainte să deschizi frigiderul, pune-ți câteva întrebări

Data viitoare când simți nevoia să iei „doar ceva mic”, fă o pauză de câteva secunde și întreabă-te:

• Îmi este cu adevărat foame?
• Am mâncat suficient la masa anterioară?
• Sunt obosită, stresată sau plictisită?
• Am nevoie de mâncare sau, de fapt, de o pauză?

Nu trebuie să îți interzici gustările și nici să transformi foamea într-un test de voință. Este suficient să începi să observi mai atent ce îți transmite corpul.

Învață să ai încredere în semnalele corpului

Poate că următoarea schimbare pe care o faci nu este să elimini un aliment din dieta ta.

Poate că este să înveți să mănânci atunci când îți este foame, să te oprești când te-ai săturat și să îi oferi sistemului digestiv timpul de care are nevoie pentru a-și face treaba.

Corpul tău știe să digere, să absoarbă și să folosească nutrienții pe care îi primește. Tu îl poți ajuta oferindu-i mese hrănitoare, un ritm alimentar potrivit și pauze naturale între momentele de alimentație.

Astfel, este posibil să observi nu doar că mănânci mai conștient, ci și că te simți mai ușoară, mai confortabil și mai conectată la propriile semnale de foame și sațietate.

Poate că nu ai nevoie de o dietă mai strictă. Poate că ai nevoie doar să încetezi să mănânci pe pilot automat și să începi să îți asculți corpul.