„Am îndulcit un pic moartea”/ Ioana MIhai, fondatoarea Mori, vrea să transforme coliva într-un brand românesc. Cum a reinventat desertul asociat cu înmormântările

Coliva, desertul asociat în România cu înmormântările și pomenile, ar putea deveni un produs gastronomic cunoscut în toată lumea. Ioana Mihai, fondatoarea Mori, a transformat rețeta moștenită de la bunica sa într-un desert reinterpretat, care poate fi comandat inclusiv sub formă de tort pentru aniversări, demisii sau divorțuri. Antreprenoarea a vorbit, într-un interviu acordat G4Food la Romanian Hospitality Awards 2026, despre felul în care a construit brandul, despre umorul din spatele produselor și despre ambiția de a face din colivă un desert românesc reprezentativ la nivel internațional.

Pentru antreprenoare, coliva merită să fie cunoscută dincolo de contextul ritualurilor funerare. Rețeta tradițională poate deveni baza unui desert modern, iar povestea produsului poate contribui la construirea unui brand românesc cu ambiții internaționale.

„Eu cred că merită să fie mult mai cunoscută în toată lumea. Cu siguranță avem foarte mult umor în bucătărie și un preparat cum e coliva merită transformat în brand de țară. Asta vrem să facem noi”, explică Ioana Mihai.

Un desert care îi împarte pe români în două tabere

Asocierea cu moartea și cu ritualurile funerare poate face ca unii oameni să evite coliva, chiar dacă nu au nimic împotriva gustului său. Alții, dimpotrivă, o caută și în afara ocaziilor tradiționale. Fondatoarea Mori spune că această polarizare a fost una dintre particularitățile cu care a pornit la drum, dar că umorul și identitatea vizuală a brandului au ajutat la schimbarea percepției.

„Într-adevăr, e foarte polarizantă. Sunt ori o iubești, ori o urăști sau ți-e frică de ea. Din fericire pentru noi, până acum, în doi ani de activitate, am descoperit foarte puțini oameni care fug instant de colivă și poate asta se datorează și faptului că noi am rebranduit-o un pic mai prietenoasă”, povestește antreprenoarea.

Numele brandului și cele ale sortimentelor păstrează trimiterea la moarte, dar o transformă într-un joc de cuvinte. „Mor de drag”, „Mor de poftă”, „Mor de două ori”, „Mor de ciudă” și „Mor de somn” sunt câteva dintre denumirile prin care Mori își construiește identitatea.

„Deși o cheamă Mori, sortimentele se numesc «Mor de drag», «Mor de poftă», «Mor de două ori», «Mor de ciudă», «Mor de somn», am îndulcit un pic moartea. I-am adus foarte mult umor lângă lugubrul ăsta care stă în funerar și atunci sunt mult mai puțini oameni care fug de ea, care o asociază neapărat cu un eveniment trist. El este în sine un produs delicios.”

Coliva, desertul pe care îl poți mânca și fără să moară nimeni

Povestea Mori începe cu mult înainte ca antreprenoarea să-și deschidă propria afacere. Ideea i-a venit în adolescență, pe când coliva era deja unul dintre deserturile sale preferate. În familia sa se pregătea frecvent, dar, la pomenile la care participa, cantitatea nu era niciodată suficientă pentru pofta ei.

„Este o idee pe care eu am avut-o când aveam vreo 14-16 ani, nu mai știu exact, și pe care am repetat-o excesiv. A pornit dintr-o nevoie proprie. Mie îmi plăcea foarte mult coliva și la mine în familie se făcea de destul de multe ori colivă, dar niciodată destulă, pentru că aveam foarte mulți invitați la parastase”, povestește Ioana Mihai.

În loc să accepte că desertul preferat putea fi consumat doar în anumite împrejurări, și-a imaginat un loc în care coliva să fie disponibilă oricând.

„Am zis că într-o zi, când o să mă fac mare, o să fac un loc unde o să avem colivă oricând. Nu trebuie să moară nimeni, nu trebuie să pomenim pe nimeni și o să fie desertul nostru național.”

Anii au trecut, iar ideea din adolescență s-a transformat într-un proiect antreprenorial. Ioana Mihai a lucrat în publicitate, un domeniu în care a descoperit și mai mult potențialul brandingului și al poveștilor construite în jurul produselor.

În 2024, visul a început să prindă formă. Potrivit poveștii brandului, ideea sa a câștigat o competiție organizată de angajatorul său, în care a obținut 10.000 de euro pentru finanțarea unui vis profesional. Banii au fost folosiți drept cofinanțare pentru accesarea unui grant Start-Up Nation. Prima colivă Mori produsă oficial a fost pregătită la 1 aprilie 2024.

Rețeta bunicii, transformată într-un desert modern

La baza produselor Mori se află o rețetă de familie, transmisă din generație în generație. Ioana Mihai spune că nu a vrut să schimbe radical preparatul tradițional, ci să păstreze gustul colivei cu care a crescut și să construiască în jurul lui o experiență diferită.

„Rețeta este rețeta bunicii mele pe care a preluat-o mama mea. E rețeta de colivă, dar trebuie să menționez că era cea mai bună colivă din sat, că nu era totuși orice colivă. Este o rețetă perfectă de colivă pe care am reușit să o recreez cu respect pentru rețeta bunicii”, spune fondatoarea Mori.

Diferența față de varianta clasică apare în modul în care este construit desertul. Coliva devine baza unei prăjituri, completată cu ingrediente moderne de cofetărie, realizate artizanal. Brandul propune inclusiv torturi, care pot fi personalizate pentru diferite evenimente.

„Ce s-a schimbat este că coliva e un fel de mijloc, un fel de blat. Sub colivă și peste colivă am adăugat tot felul de ingrediente moderne din cofetărie, pe care le facem artizanal și așa a devenit o prăjitură reală sau chiar un tort, pentru că noi facem și torturi din colivă pentru diverse ocazii, cum ar fi aniversarea, dar și demisia, și divorțul, și pierderea unui job sau închiderea unei firme.”

Torturi de colivă pentru demisii, divorțuri și chiar împăcări

Printre comenzile primite de Mori s-a numărat și una pentru anularea unui divorț. Povestea arată cum un desert cu o simbolistică puternică poate fi folosit pentru a marca inclusiv momente neașteptate, atunci când clienții aleg să se raporteze la tradiție cu autoironie.

„Am avut chiar o comandă de anulare a divorțului”, povestește Ioana Mihai.

Cei doi parteneri se hotărâseră să divorțeze, apoi s-au răzgândit și au comandat o colivă pentru a marca încheierea acestei etape. În alte cazuri, clienții au ales mesaje neobișnuite pentru aniversări, profitând tocmai de contrastul dintre ocazie și semnificația tradițională a preparatului.

„Am avut aniversări la care clienții noștri ne-au spus că au cerut să li se cânte «Veșnica pomenire». Oameni cu foarte mult umor și cu niciun pic de frică.”

De ce vrea fondatoarea Mori să transforme coliva într-un brand internațional

Ambiția Ioanei Mihai este ca acest desert să ajungă să fie asociat cu România și în afara țării. Antreprenoarea consideră că gastronomia românească merită să aibă produse recunoscute internațional, iar coliva ar putea ocupa un asemenea loc datorită gustului, dar și poveștii sale.

„Eu visez la niște vremuri în care coliva va fi cunoscută în toată lumea și toată lumea va ști că acesta este un produs românesc cu care noi ne mândrim, așa cum fac italienii cu cannoli, de exemplu, sau japonezii cu mochi sau italienii cu gelato. Merităm și noi să avem un desert faimos internațional, mai ales că vine la pachet cu un spirit, nu doar cu un gust”, spune fondatoarea Mori.

În opinia sa, coliva are un avantaj care depășește componenta gastronomică: este un produs legat de obiceiuri și de felul în care oamenii se adună în momente importante ale vieții. Povestea sa poate deveni un element de diferențiere în relația cu publicul internațional, mai ales atunci când desertul este prezentat și prin prisma culturii din care provine.

Ioana Mihai amintește că preparate asemănătoare există și în alte comunități din regiune, chiar dacă rețetele și ocaziile de consum diferă.

„În Balcani există mai multe popoare care fac colivă și ce e foarte interesant e că, cam cu aceleași ingrediente, nu e foarte diferită rețeta, dar e diferit modul în care, tehnica de preparare, ies alte preparate. La greci și la ciprioți, de exemplu, coliva se scrie cu K, are aceeași însemnătate pentru același moment. La armeni însă se face de Crăciun și este o prăjitură.”

Pe lângă reinterpretarea rețetei clasice, Mori a dezvoltat și o variantă pe bază de hrișcă, destinată persoanelor care nu pot consuma coliva tradițională din cauza glutenului. Ioana Mihai spune că alternativa a fost bine primită și că, din punctul său de vedere, poate rivaliza chiar cu varianta clasică.

„Da, am dezvoltat un produs special care este coliva din hrișcă. Că este singura cereală care nu are gluten și câteodată mai bună, aș îndrăzni să zic, decât coliva clasică.”

Cum primesc străinii coliva românească

Experiențele cu turiștii și expații i-au arătat antreprenoarei că desertul poate fi primit cu deschidere și de oameni care nu au crescut cu această tradiție. Pentru unii, gustul amintește de preparate cunoscute în alte culturi, iar povestea oferă un context suplimentar pentru descoperirea produsului.

„Le place, simt că e bună, că e hrănitoare, ceea ce e adevărat, e o sursă bună de vitamine și minerale. Unii zic, mai ales oamenii din UK, că e un fel de porridge peste care am pus ciocolată și crunch. Le place. Sunt deschiși și le place foarte mult să primească la pachetul preparat o poveste.”

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă