La Băcănia Veche a fost lansat recent, Tomatoes Social Club, un proiect dedicat unuia dintre cele mai valoroase ingrediente locale: tomata românească. Inițiativa lui Marius Tudosiei, fondatorul Băcăniei Vechi, își propune să aducă împreună producătorii și consumatorii, să promoveze soiurile tradiționale și rare și să arate că roșia românească poate deveni un produs cu valoare adăugată mare, inclusiv pentru export.
Pentru Marius Tudosiei, Tomatoes Social Club nu este doar un eveniment gastronomic, ci o formă de educație și de reconectare cu agricultura locală.
„Este un pretext al unei adunări în jurul unui ingredient local, la care eu țin foarte mult. Noi, în România, producem niște tomate extraordinar de bune, cu extrem de multe varietăți și soiuri și cred că trebuie să ne ocupăm cu mai multă atenție de acest ingredient”, spune Marius Tudosiei, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru G4Food.
Potrivit acestuia, tomata românească are un potențial uriaș, nu doar în consumul intern, ci și pe piețele externe.
„Din punctul meu de vedere, tomata ar putea să devină chiar un foarte important pilon al exportului din legumicultura românească, pentru că văd reacția absolut tuturor străinilor care mănâncă la noi în restaurante și descoperă aceste tomate extrem de variate ca forme și culori. Diferă și texturile, gusturile și așa mai departe”, explică fondatorul Băcăniei Vechi.
Pasiunea pentru soiurile românești de tomate nu este una recentă. Băcănia Veche organizează încă din 2011 weekenduri dedicate tomatelor, iar în timp s-a construit o rețea de producători specializați în soiuri rare.
„Am decis acum foarte mulți ani că trebuie să facem un efort să-i sprijinim pe producători, să-i aducem mai aproape de publicul lor. Prin tipul acesta de eveniment reușim să facem o conectare foarte bună între producători și consumatori”, afirmă Marius Tudosiei.
Pentru a ajunge la aceste varietăți, este nevoie de cercetare și de relații construite în timp cu micii producători.
„Munca de cercetare și de cunoaștere a producătorilor a reprezentat un efort semnificativ, pentru că soiurile pe care le folosim noi nu sunt neapărat cele mai productive soiuri pe care le-am putea avea. Ele nu livrează cantitățile pe care le livrează hibrizii pregătiți să reziste la secetă”, explică acesta.
În sezonul trecut, Băcănia Veche a folosit peste 120 de varietăți de tomate.
„Anul trecut am făcut o numărătoare ochiometrică și cred că am depășit 120 de varietăți de tomate pe care le-am avut de-a lungul sezonului. Există producători care au peste 100 de varietăți într-o singură fermă. Grădina Corbilor are chiar 128 anul acesta”, spune Tudosiei.
Acesta amintește și de comunitatea „Semințe cu Suflet”, un grup de pasionați care păstrează semințe vechi și organizează schimburi de tomate.
„Este un grup de entuziaști păstrători ai semințelor vechi și care fac evenimente de schimburi de tomate. Știm sigur că cel puțin unul dintre membrii acestui club are peste 200 de varietăți de tomate în propria fermă”, afirmă el.
Pentru evenimentul Tomato Social Club, Băcănia Veche a lucrat cu peste 20 de producători pentru a asigura cantitățile necesare.
„Pentru Băcănie, pentru că avem uneori nevoie de cantități foarte mari, lucrăm cu mulți producători și avem o colaborare cu peste 20 în momentul acesta, astfel încât să putem să ne asigurăm necesarul cantitativ”, spune Marius Tudosiei.
Numai pentru evenimentul de lansare au fost folosite aproximativ 120-130 de kilograme de tomate, transformate în preparate speciale.
„Am făcut gemuri, am făcut pudre, am făcut dulceață de roșii și chiar pralină cu roșii, pentru că meniul de astăzi a fost conturat 100% în jurul tomatelor, ceea ce este o provocare în sine”, povestește el.
Pe de altă parte, colaborarea cu mai mulți producători are și un rol economic important.
„Nu cumpărăm dintr-un singur loc, cumpărăm de la mai mulți producători și le arătăm prin asta că munca lor este valorizată, că eforturile lor contează în ecosistemul acesta în care trăim”, explică fondatorul Băcăniei Vechi.
Unul dintre momentele care ilustrează valoarea soiurilor rare este povestea unei tomate pentru care Marius Tudosiei a plătit 50 de lei.
„O singură roșie m-a costat 50 de lei, dar era un exemplar extrem de rar. Era o inimă de bou, puțin peste un kilogram și de culoare albă, ușor translucidă. A fost un exemplar realmente rarisim și acesta este motivul pentru care am fost pregătit să plătesc suma asta”, povestește el.
Roșia nu a fost cumpărată pentru revânzare, ci pentru experiență.
„Am degustat împreună cu clienții. Am tăiat niște felii subțiri, am pus puțină sare Maldon și le-am oferit și lor șansa unei experiențe cu care nu te întâlnești foarte des”, spune Tudosiei.
Marius Tudosiei spune că reacțiile străinilor care descoperă tomatele românești confirmă valoarea acestui produs.
„Un francez care cultiva tomate de 30 de ani în Franța mi-a spus că nu a reușit niciodată să obțină gustul pe care l-a găsit în tomatele românești”, povestește acesta.
În opinia lui Marius Tudosiei, România are un avantaj important, dar îi lipsește infrastructura care să permită valorificarea acestui potențial.
„România este probabil cel mai bun producător din Europa de tomate. Pare o afirmație supralicitată, dar nu este. Stăm extrem de bine. Ce lipsește este o infrastructură care să stimuleze producția și să asigure o bună distribuție a acestui produs”, afirmă el.
Tudosiei consideră că România nu ar trebui să concureze prin volum, ci prin calitate.
„Ar putea să fie un pilon bun al exportului și nu al exportului cantitativ, ci al celui calitativ. Există produse cu valoare adăugată foarte mare, iar tomatele de felul acesta s-ar putea înscrie exact în această linie”, spune acesta.
După 16 ani de colaborare cu producătorii, Marius Tudosiei îi sfătuiește pe fermieri să investească în soiuri diferențiate.
„I-aș sfătui să încerce să se dezalinieze de la mainstream, să nu cultive același soi pe care îl cultivă toată lumea. În momentul recoltării ajung în concurență cu sute de alți producători care fac același produs, iar asta duce la un preț foarte mic”, explică el.
În schimb, soiurile speciale pot crea piețe noi.
„Există varietăți care își găsesc inevitabil o piață. Am avut exemplul unui producător care cultiva roșii negre. În primul an a trebuit să le vândă mai ieftin, pentru că oamenii nu le cunoșteau. Acum acele roșii sunt cu aproximativ 15% mai scumpe decât alte tomate rare, pentru că oamenii au înțeles că este un produs complet diferit și oferă o experiență diferită”, spune Tudosiei.
El atrage atenția și asupra importanței ambalării și a modului în care produsul ajunge la consumator.
„Rolul producătorului nu se termină în momentul în care s-a realizat o vânzare. Trebuie gândit produsul, ambalarea și întreg procesul pentru etapa cea mai importantă: ce se întâmplă cu produsul după ce ajunge la consumator”, afirmă el.
Întrebat despre soiul preferat, Marius Tudosiei spune că alegerea este dificilă.
„Teoretic, cred că ar putea să fie Grasa Românească, dar în ultima vreme a câștigat tot mai mult teren o tomată care se numește Ananas, un galben cu irizații portocalii, uneori chiar roșiatice, o tomată dulce, foarte potrivită pentru consum ca atare”, spune el.
O altă tomată care i-a rămas în memorie este un soi creat de un cultivator român.
„Am gustat o tomată creată de Florin Bidașcă, un cultivator de la Constanța. Este o tomată de mici dimensiuni, cu trei nuanțe de culoare, cu un profil de gust extrem de echilibrat, o proporție foarte bună între suc și pulpă și foarte puține semințe. Este o tomată remarcabilă”, povestește Tudosiei.
Prin Tomatoes Social Club, Băcănia Veche își propune să transforme tomata românească dintr-un simplu ingredient într-un simbol gastronomic național.
„Ingredientele românești sunt atât de diferite de tot ce putem avea în restul Europei”, este verdictul dat de Marius Tudosiei.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți