Ce analize de sânge îți spun cu adevărat dacă te hrănești corect? / Tania Fântână (nutriționist): „O dietă perfectă pe hârtie poate fi un eșec în analize dacă nu ești atent la detalii”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Foarte mulți oameni sunt convinși că au o alimentație sănătoasă. Mănâncă „destul de bine”, evită prăjelile, consumă salate din când în când și încearcă să fie atenți la dulciuri. Cu toate acestea, atunci când își fac analizele de sânge, descoperă colesterol crescut, glicemie la limită, deficit de fier, deficit de vitamina D sau chiar ficat gras.

Adevărul este că nu suntem cei mai obiectivi evaluatori ai propriei alimentații. Memoria alimentară este imperfectă, iar creierul nostru tinde să își amintească mai ales alegerile bune și să le minimizeze pe cele mai puțin sănătoase sau sa le diminueze gasindu-le o scuza de fiecare data. De aceea, analizele de sânge reprezintă una dintre cele mai bune modalități prin care putem verifica dacă organismul confirmă ceea ce credem despre stilul nostru de viață.

Ele nu spun totul despre alimentație, dar oferă indicii extrem de valoroase despre modul în care corpul răspunde la ceea ce mâncăm.

Chiar daca mancam avocado, iaurt, peste, paine integrala si fructe de sezon zilnic, tot e bine sa verificam daca sanatatea noastra iese bine si la analize.

Analizele nu sunt doar pentru persoanele bolnave

Una dintre cele mai mari greșeli este să mergem doar atunci când apar simptome. În realitate, multe boli metabolice evoluează ani de zile fără să producă manifestări evidente.

Prediabetul, ficatul gras, colesterolul crescut sau anumite carențe nutriționale pot exista mult timp înainte să apară primele semne.

Societățile medicale recomandă evaluări periodice, mai ales după vârsta de 40 de ani sau mai devreme dacă există exces ponderal, hipertensiune arterială, diabet în familie sau alte boli cardiovasculare.

Analizele pot confirma că alimentația este potrivită sau, dimpotrivă, pot arăta că este momentul pentru schimbări înainte de apariția complicațiilor.

Glicemia și hemoglobina glicată arată cât de bine gestionează organismul zahărul

Mulți oameni spun: „Nu mănânc foarte multe dulciuri, deci sigur nu am probleme cu zahărul.”

Din păcate, organismul nu funcționează atât de simplu. Carbohidrati nu inseamna numai dulciuri si zahar ci si ovaz, hrisca sau naut. Alimente despre care stim ca sunt sanatoase.

Glicemia măsoară nivelul zahărului din sânge într-un anumit moment, în timp ce hemoglobina glicată reflectă media glicemiilor din ultimele aproximativ trei luni.

Aceasta este una dintre cele mai utile analize pentru depistarea prediabetului și a diabetului în stadii incipiente.

Numeroase studii au demonstrat că alimentația bogată în băuturi îndulcite, produse ultraprocesate și carbohidrați rafinați crește riscul de rezistență la insulină și diabet de tip 2, în timp ce dietele bogate în fibre, legume, cereale integrale și leguminoase reduc acest risc.

Foto Unsplash

Profilul lipidic, mai important decât colesterolul total

Mulți oameni se uită doar la colesterolul total, însă acesta spune doar o parte din poveste.

Un profil lipidic complet include:

• colesterol total; 
• LDL-colesterol („colesterolul rău”); 
• HDL-colesterol („colesterolul bun”); 
• trigliceride. 

În ultimii ani, cercetările au arătat că nu doar grăsimile saturate influențează aceste valori. Excesul de zahăr și carbohidrați rafinați poate crește trigliceridele și favoriza apariția particulelor mici și dense de LDL, considerate mai aterogene.

De asemenea, activitatea fizică regulată și pierderea excesului de greutate cresc frecvent HDL-ul și îmbunătățesc profilul lipidic fara alte schimbari dramatice in dieta.

Transaminazele, oglinda ficatului

Ficatul este unul dintre primele organe afectate de alimentația dezechilibrată.

Valorile ALT și AST pot crește atunci când apare ficatul gras non-alcoolic, o afecțiune care afectează milioane de persoane și care este strâns legată de excesul de calorii, consumul mare de zahăr, băuturi îndulcite și obezitate.

Important este că ficatul gras poate exista chiar și la persoane care nu consumă alcool.

În multe cazuri, modificarea alimentației și scăderea în greutate pot reduce grăsimea din ficat și normaliza aceste valori.

Fierul și feritina: nu doar pentru persoanele anemice

Oboseala permanentă, lipsa energiei, căderea părului sau dificultățile de concentrare pot avea legătură cu deficitul de fier.

Feritina reflectă depozitele de fier din organism și poate identifica deficitul înainte de apariția anemiei.

Persoanele care consumă puțină carne, femeile cu menstruații abundente sau vegetarienii trebuie să fie atenți la aceste valori și să își adapteze alimentația dacă apar deficite.

Vitamina B12 și acidul folic

Aceste vitamine sunt esențiale pentru formarea globulelor roșii și funcționarea sistemului nervos.

Deficitul de vitamina B12 apare mai frecvent la persoanele vegane, vegetariene sau la cele cu anumite afecțiuni digestive.

Lipsa acesteia poate provoca anemie, furnicături în mâini și picioare, tulburări de memorie și oboseală.

Vitamina D: foarte frecvent deficitul la persoanele care stau mult in casa

Deși vitamina D este produsă în principal prin expunerea pielii la soare, alimentația și suplimentele contribuie și ele la nivelul acesteia.

În multe țări europene, inclusiv în România, deficitul este foarte frecvent.

Vitamina D este importantă pentru sănătatea oaselor, funcționarea sistemului imunitar și a musculaturii.

Totuși, suplimentarea ar trebui făcută, de regulă, după dozarea nivelului sanguin și la recomandarea medicului, evitând administrarea inutilă sau în doze excesive.

Proteinele totale și albumina

Aceste analize pot oferi informații despre starea nutrițională generală, însă trebuie interpretate cu prudență.

La persoanele sănătoase, albumina scăzută apare rar doar din cauza unei alimentații insuficiente și poate indica și alte probleme medicale.

Proteina C reactivă (CRP)

CRP este un marker al inflamației.

Nu este o analiză care diagnostichează alimentația, dar un stil de viață sănătos, scăderea în greutate și o dietă bogată în legume, fructe, pește, nuci și cereale integrale sunt asociate cu valori mai mici ale inflamației cronice de grad redus.

Ce analize nu ar trebui interpretate singuri

Un rezultat modificat nu înseamnă automat că alimentația este de vină.

Colesterolul poate fi influențat de moștenirea genetică, glicemia de anumite boli endocrine, iar transaminazele de medicamente sau infecții.

De aceea, analizele trebuie interpretate împreună cu medicul, ținând cont de istoricul personal, tratamente și stilul de viață. Nu tot ce apare depasit e grav.

Analizele sunt o fotografie, nu întregul film

Este important să înțelegem că analizele nu pot spune dacă mâncăm perfect.

Ele nu măsoară direct calitatea fiecărei mese și nu pot înlocui o alimentație echilibrată.

În schimb, ele ne arată modul în care organismul răspunde în timp la ceea ce facem zi de zi.

Uneori, o persoană cu greutate normală poate avea analize metabolice modificate, iar o persoană supraponderală poate avea valori aproape normale. Tocmai de aceea, nu este suficient să ne uităm doar în oglindă sau pe cântar.

Cea mai bună dietă nu este cea care promite rezultate spectaculoase pe internet, ci cea care îți menține organismul sănătos pe termen lung. Iar acest lucru poate fi verificat obiectiv prin analize de sânge.

Nu este suficient să credem că mâncăm bine. Este important să avem și confirmarea organismului.

Dacă analizele sunt bune, înseamnă că direcția este probabil una corectă. Dacă apar modificări, ele oferă șansa de a interveni din timp, înainte ca aceste dezechilibre să se transforme în boli. În acest sens, analizele de sânge nu sunt doar un instrument de diagnostic, ci și unul dintre cei mai valoroși aliați în prevenție. Ele ne ajută să transformăm impresiile despre alimentația noastră în dovezi obiective și să luăm decizii bazate pe date, nu pe presupuneri sau pe ceea ce „ne transmite corpul” zi de zi.