Înghețata îngrașă? Cum o alegi corect și cât poți mânca fără să-ți afecteze silueta / Răspunsul nutriționistului Tania Fântână: O înghețată bună nu este neapărat cea „fără zahăr” sau „fitness”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Când temperaturile cresc, înghețata devine aproape inevitabilă. Este unul dintre cele mai plăcute alimente ale verii, dar și unul dintre cele mai „controversate” din punct de vedere nutrițional. Mulți oameni oscilează între plăcere și vinovăție: „înghețata îngrașă?”, „care e mai sănătoasă?”, „există o variantă fără riscuri?”. Vara pare un anotimp ideal de slabit intrucat salatele si legumele au gust dar de fapt este plina de surprize si tentatii culinare.

Adevărul este mai simplu decât pare: înghețata nu este un aliment problematic în sine. Problema apare din tipul ales, cantitate și frecvență.

Vă recomandăm să citiți și: FOTO-VIDEO | Student la două facultăți, antreprenor în weekend. Povestea tânărului care vinde iaurt înghețat dintr-o rulotă, în satul cărășean Văliug: „Am vrut să facem ceva pentru comunitate”

Cum alegi o înghețată bună

O înghețată bună nu este neapărat cea „fără zahăr” sau „fitness”, ci aceea care are o listă de ingrediente cât mai simplă. Asadar, ca de fiecare data, trecem peste ambalajul atragator direct la lista de ingrediente.

În general, o variantă mai bună conține lapte sau smântână, zahăr în cantitate moderată, ou (în unele rețete) și arome naturale precum vanilie, cacao sau fructe. Cu cât lista de ingrediente devine mai lungă și mai plină de denumiri industriale, cu atât vorbim mai mult despre un produs ultraprocesat.

Un semnal de atenție este când pe etichetă apar:

• sirop de glucoză-fructoză 
• uleiuri vegetale hidrogenate sau grăsimi vegetale ieftine 
• stabilizatori și emulsifianți în exces 
• arome artificiale în loc de ingrediente in sine

Aceste ingrediente nu fac înghețata „toxică”, dar o fac mai ușor de consumat în exces și mai puțin sățioasă.

Foto Unsplash

Înghețată pe bază de lapte vs. „fructe tip smoothie înghețat”

Aici apare una dintre cele mai mari confuzii.

Înghețata pe bază de lapte (gelato, ice cream clasic) conține grăsimi și proteine. Acestea încetinesc digestia și oferă o senzație de sațietate mai bună. Este mai densă caloric, dar paradoxal poate fi mai ușor de controlat ca poftă.

În schimb, înghețatele din fructe, sorbeturile par mai sănătoase, dar sunt adesea doar zahăr + apă + fructe sau urme de fructe si pline de coloranti. Fără grăsimi și proteine, ele pot avea un impact glicemic mai rapid și pot stimula foamea mai repede după consum.

Asta nu înseamnă că sorbetul este „rău”, ci că este mai puțin sățios. Mulți oameni ajung să mănânce mai mult din el tocmai pentru că nu oferă aceeași senzație de „plin” si aici apare excesul de calorii, greu de banuit de unde provine.

Ne îngrășăm din înghețată?

Înghețata nu îngrașă în mod special. Îngrășarea apare din surplus caloric total, nu dintr-un aliment izolat.

Totuși, înghețata are două caracteristici care o fac ușor de „supra-consumat”:
este foarte palatabilă (combinație de zahăr + grăsime + rece + textură moale) și se mănâncă rapid, fără sațietate imediată.

Studiile pe alimente ultraprocesate arată că astfel de produse duc la un consum caloric mai mare comparativ cu alimentele simple, chiar când nutrienții sunt similari (ex. cercetările lui Kevin Hall de la NIH). In plus de asta, in anotimpul calduros, alaturi de bere sau cocktailuri vine cu aport important de zahar.

Deci problema nu este înghețata în sine, ci ușurința cu care poate depăși porția dorită.

FOTO: Dreamstime/Konevaelvira

Cum mănânci înghețată fără să te îngrași

Cea mai eficientă strategie nu este eliminarea, ci integrarea inteligentă.

Înghețata funcționează cel mai bine ca desert, nu ca gustare „din plictiseală”. Dacă este consumată după o masă completă, impactul asupra apetitului ulterior este mai mic decât dacă este consumată pe stomacul gol.

De asemenea, ritmul contează. O înghețată mâncată încet, savurată, oferă mai multă satisfacție cu o cantitate mai mică.

Un alt aspect important este frecvența. O porție ocazională nu are impact semnificativ asupra greutății, dar consumul zilnic, mai ales în porții mari, poate contribui la surplus caloric.

Ce porție este recomandată

Pentru majoritatea adulților, o porție de aproximativ 100–150 de grame este rezonabilă ca desert. Asta înseamnă de obicei una sau două cupe mici.

În contextul unei alimentații echilibrate, această cantitate poate fi inclusă fără probleme.

Problema apare când porția devine „jumătate de cutie” sau când înghețata este adăugată peste alte deserturi deja consumate în aceeași zi. Trebuie sa ne decidem, ramanem la inghetata ca desert si reducem pe celelalte sau le eliminam.

Înghețata nu este dușmanul verii și nici un aliment care trebuie eliminat pentru o viață sănătoasă. Diferența reală o fac tipul ales, cantitatea și contextul în care este consumată.

O înghețată simplă, mâncată conștient, după o masă, de câteva ori pe săptămână, este compatibilă cu orice stil de viață sănătos.

În schimb, înghețata consumată frecvent, în cantități mari și ca răspuns la pofte necontrolate, devine ușor un aport caloric ascuns.

Ca de multe ori în nutriție, problema nu este alimentul, ci relația pe care o avem cu el. Nu duceti lupte de acceptare sau renegare, ci gasiti mai degraba locul lui fara a va periclita celalalte obiective personale.