De ce două persoane mănâncă la fel și una se îngrașă, iar cealaltă nu? Răspunsul nutriționistului Tania Fântână

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Este una dintre cele mai frustrante observații din viața reală: doi oameni mănâncă aparent același lucru, au porții similare, stil de viață comparabil, dar rezultatele sunt complet diferite. Unul își menține greutatea fără efort, celălalt se îngrașă treptat, chiar dacă „nu mănâncă mult”. De câte ori oare, aflați la o masă cu mai mulți oameni, nu ne-am comparat invariabil cu cei din jur?

Această diferență nu contrazice fizica energiei (caloriile contează în continuare), ci arată că „mâncatul la fel” este mult mai complex decât pare. În realitate, corpul uman nu este un sistem standardizat, iar metabolismul este influențat de mai mulți factori biologici, comportamentali și chiar de mediu.

1. Metabolismul bazal nu este identic

Două persoane de aceeași vârstă și greutate pot avea un consum energetic bazal diferit cu sute de calorii pe zi.

Metabolismul bazal reprezintă energia pe care corpul o consumă în repaus pentru funcții vitale: respirație, circulație, temperatură corporală, activitate cerebrală.

Diferențele apar din masa musculară, hormoni, genetică și chiar din activitatea organelor interne. Studiile arată că ficatul, creierul și mușchii pot avea contribuții diferite la consumul energetic total între indivizi, chiar și la aceeași greutate corporală.

Asta înseamnă că „aceleași mese” pot reprezenta un surplus caloric pentru o persoană și menținere pentru alta.

2. Mișcarea inconștientă (NEAT) schimbă totul

NEAT (Non-Exercise Activity Thermogenesis) este energia consumată prin activități zilnice care nu sunt sport: mers, stat în picioare, gesturi, agitație, urcat scări.

Diferențele pot fi uriașe. Există persoane care ard zilnic cu 300–800 kcal mai mult doar pentru că se mișcă mai mult inconștient. Atunci când stai cu un om la masă nu știi cam câte mii de pași a făcut sau câți o să mai facă. Nu deținem toate informațiile și, cumva, tragem niște concluzii care nu ne motivează deloc.

Un exemplu clasic din cercetare arată că, atunci când două persoane sunt supraalimentate identic, una se îngrașă mult mai puțin pentru că își crește spontan nivelul de activitate fizică fără să își dea seama. Acest mecanism este unul dintre motivele pentru care unii oameni „nu se îngrașă oricât ar mânca”.

3. Nu toate caloriile sunt procesate la fel

Digestia și absorbția nu sunt identice pentru toți oamenii.

Microbiomul intestinal influențează câtă energie extragem din alimente. Două persoane pot consuma aceeași mâncare, dar una poate absorbi mai eficient energia din ea.

Studii pe microbiom au arătat diferențe în capacitatea bacteriilor intestinale de a descompune fibrele și carbohidrații complecși, influențând indirect balanța energetică.

De aceea, două persoane cu „aceeași dietă” pot avea rezultate diferite în greutate.

Foto Unsplash

4. Insulina și sensibilitatea metabolică

Sensibilitatea la insulină joacă un rol important în modul în care corpul stochează energia.

Persoanele cu rezistență la insulină tind să stocheze mai ușor grăsime și să aibă variații mai mari ale glicemiei, ceea ce influențează foamea și sațietatea.

Acest lucru face ca aceeași masă să aibă efecte diferite asupra apetitului ulterior. La o persoană, masa oferă sațietate pentru 5 ore, la alta foamea revine după 2 ore. Este eficient să învățăm cum funcționează corpul nostru și să adaptăm dieta astfel încât să ajustăm aceste neajunsuri ale metabolismului.

5. Hormonii foamei și sațietății diferă între oameni

Leptina și grelina sunt doi hormoni centrali în reglarea apetitului.

Leptina semnalează sațietatea, iar grelina stimulează foamea. La unele persoane, semnalul de sațietate este mai slab sau „ignorat” de creier, ceea ce duce la consum caloric mai mare fără percepție clară de exces.

Studiile arată că obezitatea este asociată frecvent cu o formă de „rezistență la leptină”, ceea ce complică reglarea naturală a apetitului.

Este posibil ca unii oameni să se lupte mai mult pentru a avea greutatea dorită față de alții.

6. Somnul și stresul schimbă balanța energetică

Două persoane care mănâncă identic, dar dorm diferit, vor avea rezultate diferite.

Privarea de somn crește grelina (foamea) și scade leptina (sațietatea), crescând aportul caloric spontan.

Stresul cronic activează cortizolul, care influențează apetitul, preferința pentru alimente dense caloric și depozitarea grăsimii abdominale.

Astfel, „aceeași mâncare” nu mai are același efect într-un corp obosit sau stresat.

7. Adaptarea metabolică

Când o persoană mănâncă mai puțin pe termen lung, corpul se adaptează reducând consumul energetic.

Această adaptare metabolică explică de ce unele persoane slăbesc greu sau se îngrașă rapid după diete. Corpul nu este pasiv, ci răspunde activ la schimbările de aport energetic. De asta este bine să nu stăm în deficit caloric foarte mare pentru mult timp, întrucât, pentru a avea rezultate, va trebui să ajustăm și mai drastic aportul caloric.

8. Genetica contează mai mult decât credem

Studiile pe gemeni arată că o parte semnificativă din variația greutății corporale este influențată genetic.

Genele influențează apetitul, preferințele alimentare, sensibilitatea la insulină și chiar nivelul spontan de activitate.

Asta nu înseamnă că greutatea este „predestinată”, dar înseamnă că două persoane pornesc cu „setări biologice” diferite.

9. Mediul alimentar și obiceiurile ascunse

De multe ori, diferența nu este în farfuria declarată, ci în detalii: gustări mici neobservate, băuturi calorice, porții ușor mai mari, weekenduri diferite sau variații subtile zilnice care, adunate, creează diferențe mari în timp.

Chiar și „mănânc la fel” este rareori exact adevărat în practică. Nu ne pricepem prea tare să estimăm aportul caloric exact pe care îl avem, uităm covrigei, pumni de nuci sau cafele cu lapte și siropuri.

Diferența dintre două persoane care mănâncă „la fel” și au rezultate diferite nu este un mister, ci rezultatul unui sistem biologic complex în care intră metabolismul, mișcarea zilnică, microbiomul, hormonii, somnul, stresul și genetica.

Caloriile rămân baza energetică a corpului, dar modul în care sunt procesate și gestionate diferă de la o persoană la alta.

De aceea, soluțiile eficiente nu pornesc de la comparația cu alții, ci de la înțelegerea propriului corp: cum reacționează la mâncare, la somn, la stres și la stilul de viață și duc la găsirea unor soluții personalizate ce ne aduc și liniște în suflet, dar și zâmbet când ne uităm în oglindă.