VIDEO | Știi ce e yuca, planta exotică din care se fac chipsuri și făină? Iată cum o curăță de coajă sud-americanii și de ce râd de un faimos chef care îndepărta coaja cu peeler-ul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Se curăță extrem de ușor cu curățătorul obișnuit, cel pentru cartofi.” Cu aceste cuvinte își începea faimosul bucătar spaniol Karlos Arguiñano demonstrația culinară într-o ediție recentă a emisiunii sale de televiziune. Se pregătea să facă chipsuri de yuca drept garnitură pentru o doradă cu lămâie. Până aici, nimic ieșit din comun. Însă, în momentul în care secvența a fost publicată pe rețelele de socializare ale bucătarului, s-a declanșat un adevărat val de reacții virale.

„Mai mult de un latino-american a făcut infarct când a văzut așa ceva”, „Ce lege permite să reclami această crimă? O încălcare a drepturilor bietei yuca!” sau „Așa se simte un italian când rupi spaghetele în două” sunt doar câteva dintre zecile de mii de comentarii strânse pe Instagram, TikTok și Facebook — majoritatea venite din partea utilizatorilor din America Latină, unde yuca este un aliment de bază.

Ce este yuca și de ce a provocat atâta revoltă greșeala chef-ului?

Yuca (mai cunoscută și sub numele de manioc) este o rădăcină consumată la scară largă în America de Sud, America Centrală, Caraibe, dar și în regiuni din Africa și Asia. Spre deosebire de un cartof obișnuit, yuca are o anatomie aparte și o coajă extrem de dură, cu o textură similară scoarței de copac.

Sursa indignării, și a hohotelor de râs, a fost utilizarea peeler-ului pentru cartofi și legume pentru un produs care necesită o tehnică complet diferită. „Este o chestiune de anatomie a produsului. Trebuie să faci o tăietură longitudinală și să introduci cuțitul sau mâna; automat, coaja se desprinde singură”, explică bucătarul Miguel Ángel Méndez, fondatorul restaurantului Ayawaskha din Madrid, dedicat promovării bucătăriei ecuadoriene.

O problemă de siguranță alimentară

Reacția comunității latino-americane nu a fost doar o chestiune de mândrie culinară, ci și una legată de siguranța alimentară. Jurnalista și creatorea de conținut columbiană Tatiana Barreto, al cărei videoclip de reacție a devenit viral, explică avertismentul primit de la mama sa: „Mama mea este din Santander [Colombia], o zonă unde se mănâncă și se cultivă multă yuca, așa că este o expertă. Ea îl iubește pe Karlos Arguiñano, dar problema nu a fost chef-ul, care evident nu are de unde să le știe pe toate. Treaba este că yuca trebuie pregătită într-un anumit fel, pentru că dacă este crudă, rău gătită sau rău curățată, poate fi periculoasă pentru sănătate.”

Această rădăcină conține glucozizi toxici care, prin ingerare, pot elibera cianură. Cea mai mare parte a acestor compuși se concentrează în coajă, motiv pentru care îndepărtarea ei corectă și gătirea termică sunt obligatorii.

La o privire atentă, yuca are două straturi exterioare:

1. Cortexul exterior, de culoare maro, dur și lemnos (adesea acoperit cu un strat de ceară protectoare pentru transportul transatlantic).

2. Stratul intermediar, de culoare albicioasă sau rozacee.

Dacă bucățile rozacee sau violete nu sunt îndepărtate complet, yuca capătă un gust acru și neplăcut. De asemenea, experții recomandă pre-fierberea rădăcinii înainte de prăjire pentru a obține o textură optimă și pentru a elimina orice risc.

Cum se curăță corect yuca, potrivit sud-americanilor

Creatoarea de conținut Ladis Vlogs (dominicană de origine) a publicat videoclipuri explicative în care arată pas cu pas tehnica tradițională:

1. Se taie extremitățile rădăcinii, capetele.

2. Se taie yuca în două sau trei bucăți transversale mai mici pentru o manipulare ușoară.

3. Se face o tăietură de la un capăt la altul, străpungând ambele straturi ale cojii până se ajunge la miezul alb.

4. Se introduce lama cuțitului sub coajă, la nivelul crestăturii, și se împinge ușor. Coaja se va desprinde dintr-o singură mișcare, ca un înveliș flexibil.

Lectii de gastronomie pentru un chef

Chiar dacă valul de reacții de pe rețelele de socializare a scos la iveală și comentarii tensionate sau xenofobe, majoritatea celor implicați văd în această întâmplare o oportunitate de a învăța unii de la alții.

„Chef Karlos Arguiñano nu are nimic de demonstrat nimănui”, punctează bucătarul Miguel Ángel Méndez. „A atins un produs ale cărui utilizări sunt ușor de confundat cu cele ale unui cartof. Cămara spaniolă este atât de amplă încât este normal să-ți scape lucruri din afară. Important este să învățăm de la profesioniști.”

La rândul său, Tatiana Barreto compară situația cu rețetele europene reinterpretate greșit în străinătate: „E ca și cum eu aș încălzi un gazpacho sau aș pune chorizo în paella, spaniolii ar face imediat infarct! Important este să rămânem cu ce e frumos: cultura latino-americană ajunge tot mai mult în Spania, iar oamenii sunt deschiși să ne încerce gastronomia. Din asta ne îmbogățim cu toții.”